Codurile penale, adoptate din nou de Parlament. Opoziția spune că le va ataca la CCR
Plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri din nou Codul penal și Codul de procedură penală. Deputații au modificat doar articolele declarate constituționale de Curte, lăsând numeroase articole controversate.
Astfel, Codul penal a fost adoptat cu 180 "pentru", 81 de voturi "împotrivă", iar Codul de procedură penală a fost adoptat cu 181 de voturi "pentru", 83 de voturi "împotrivă" și opt abțineri. Modificările au trecut cu ajutorul voturilor UDMR și ale unor deputați din Grupul minorităților.
La finalul votului, după ce opoziția a început să vocifereze, Iordache le-a spus: "Ce mai vreți? S-au adoptat!",
Codurile penale s-au întors în Parlament după ce Tudorel Toader a refuzat să emită Ordonanța de urgență pentru adoptarea articolelor declarate constituționale de către Curtea Constituțională.
"În proiectele care vor fi înaintate președintelui sunt numai articolele declarate constituționale. O eventuală sesizare la CCR va fi respinsă după scaun, adică dacă nu am modificat niciun articol din cele declarate constituționale, e un exercițiu democratic, pe care pot să îl înțeleg, că nu își doresc intrarea în vigoare", a declarat președintele Comisiei speciale de modificare a legilor justiției, Florin Iordache.
Opoziția a criticat modul în care Comisia Iordache a operat modificările, afirmând că sunt minciuni afirmațiile potrivit cărora modificările respectă recomandările MCV și cele ale Comisiei de la Veneția.
"Sunt minciuni sfruntate spuse de președintele Comisiei 'Iordache' și de PSD-iști. Sunt cele mai multe articole pe lângă deciziile CCR și care nu au absolut nicio legătură cu cele două directive europene privind prezumția de nevinovăție și confiscarea extinsă", a spus deputatul USR Stelian Ion.
Și liderul deputaților PNL, Raluca Turcan, a criticat modificările și a spus că liberalii vor ataca proiectul de lege la CCR. Ea a făcut apel la cei din ALDE și UDMR "să se delimiteze de PSD".
Cele mai importante modificări se fac la legea nr. 286/2009:
articolul 75 alineatul (1), litera d), care va fi modificat astfel:
„d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanța atenuantă nu se aplică în cazul săvârșirii următoarelor infracțiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.”
articolul 100 va fi modificat astfel:
(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:a) cel condamnat a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
articolul 155 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Întreruperea cursului prescripției răspunderii penale
Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă și persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal.
După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 154 este depășit cu încă jumătate.articolul 269, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Favorizarea săvârșită de un membru de familie sau afin până la gradul II nu se pedepsește.”„(4) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (1) următoarele:a) emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative;
”articolul 290, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârșirii acesteia.”
articolul 308, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4), cu următorul cuprins:
„(3) Dacă infracțiunile prevăzute la art. 295 (delapidarea – n. red.) și art. 297 – 300 (abuzul în serviciu, neglijența în serviciu – n. red.) au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate.
(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceștia.”
+++
Comisia Europeană nu a dorit să comenteze momentan modificările.
Ce spun Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Forumul Judecătorilor din România
Cele două asociații precizează că modificările adoptate miercuri nu au în mare parte nicio legătură cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională, fiind însă "o schimbare drastică și nejustificată a modului în care legiuitorul înțelege să creioneze politica penală a statului, cu un accent pronunțat spre evitarea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni și cu o lipsă totală de interes în ceea ce privește interesul general și situația victimelor”.
Nicio decizie a Curții Constituționale și nicio modificare obiectivă în ceea ce privește sistemul de drept penal sau fenomenul infracțional la nivel național nu justifică adoptarea unor modificări care duc la atenuarea sau eliminarea răspunderii penale, precum:
- Diminuarea sporurilor de pedeapsă și a regulilor de aplicare a acestora în cazul concursului de infracțiuni (art 39 alin. (1) lit. c) C. pen., art 39 alin. (2) C. pen.)
- Abrogarea unor infracțiuni precum neglijența în serviciu (art. 298 C. pen.), forma agravantă de la abuzul în serviciu (art 132 din Legea nr. 78/2000) sau unele forme ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor (art. 342 alin. (6) C. pen.)
- Diminuarea termenelor de prescripție generală pentru majoritatea infracțiunilor și diminuarea termenului la care se împlinește prescripția specială (art. 154 alin. (1) lit. b și c C. pen., art 155 C. pen. )
- Eliminarea posibilității aplicării amenzii pe lângă pedeapsa închisorii când prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos material (art 61 alin. (5) C. pen., art 62 C. pen.)
- Limitarea infracțiunilor în care acoperirea prejudiciului nu constituie circumstanță atenuantă (art 75 alin. (1) lit. d) C. pen.)
- Introducerea cu titlu de circumstanță atenuantă a unui comportament firesc pentru orice cetățean, respectiv conduita bună înainte de comiterea infracțiunii (art 75 alin. (2) C. pen.)
- Diminuarea fracțiilor de pedeapsă ce trebuie executate pentru dispunerea liberării condiționate (art. 100 alin. (1) C. pen.)
"Observăm, totodată, cu îngrijorare, incoerența din cuprinsul aceluiași act normativ, în mod vizibil direcționată spre ușurarea situației inculpaților cercetați pentru anumite infracțiuni de serviciu, respectiv pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Astfel, în două articole succesive, art 308 C. pen. și art. 309 C. pen., atunci când este vorba de circumstanțe atenuante legiuitorul include infracțiunea de abuz în serviciu, iar când este vorba de circumstanțe agravante o elimină punctual dintre toate infracțiunile de serviciu cărora li se aplică agravanta. Înțelegem din aceste dispoziții că în prezent, în viziunea legiuitorului național, este de o gravitate deosebită fraudarea unei societăți comerciale
În plus, același legiuitor decide abrogarea formei mai grave a abuzului în serviciu, prevăzută de art 132 din Legea nr. 78/2000, fără nicio motivare și fără ca acest lucru să fie cerut sau precizat în vreo decizie a Curții Constituționale", explică asociațiile.
"Ce este greu de trecut cu vederea este însă faptul că justificând public modificările codului penal prin punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale, singurul lucru pe care legiuitorul nu l-a făcut în acest act normativ a fost tocmai punerea în acord a dispozițiilor art 297 C. pen. cu decizia Curții Constituționale. Atragem atenția că modificările în ceea ce privește prescripția răspunderii penale constituie o modalitate mascată de impunitate în special pentru infracțiunile de serviciu, pentru infracționalitate economico-financiară și pentru faptele care prezintă un element de extraneitate și în cazul cărora cooperarea internațională presupune o perioadă lungă de timp. Având în vedere că puterea legislativă și puterea executivă nu iau nicio măsură privind dimensionarea și creșterea capacității logistice a sistemului judiciar, deși tehnologizarea, informatizarea și dimensionarea schemelor de personal sunt atributul lor exclusiv singurul efect pe care aceste dispoziții îl vor avea va fi imposibilitatea soluționării cauzelor complexe aflate fie în urmărire penală fie în faza de judecată la acest moment", se mai arată în comunicat.
Comentarii