Uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani inclusă în programul de guvernare implică modificarea Constituției, care prevede mandat de patru ani pentru parlamentari. Într-o decizie din 2012, CC a declarat ca neconstituțională comasarea alegerilor.

Programul de guvernare propus de Dacian Cioloș include și ”realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani și alinierea datelor pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieții economice și sociale a țării”. 

Acest lucru presupune modificarea Constituției, care prevede mandat de patru ani pentru deputați și senatori.  

Potrivit Art. 63, alin. (1) din Constituția României, ”Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora”.

Revizuirea Constituției este inițiată de președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot, conform Art. 150 (1).

Art. 151 prevede că proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Comasarea alegerilor, declarată neconstituțională de CC în 2012

Comasarea alegerilor locale și parlamentare ar putea crea dificultăți privind exercitarea dreptului de vot, care în final duc la restrângerea acestui drept, complexitatea și durata operațiunilor putând afecta procesul de vot, a decis Curtea Constituțională în 2012, când a declarat neconstituțională Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile publice locale și a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din 2012.

”Prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creșterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne”, se arată în motivarea Curții.

Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect ”excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voința lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor”, se mai arată în motivare. 

Totodată, CC reamintește că acestea sunt și rațiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, și anume aceea că ”procedura de votare să rămână cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor de a-și exprima voința și a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot și la alegeri libere”. 

Și Comisia de la Veneția pledează pentru proceduri simple de vot, a atras atenția CC în motivarea din 2012.

Curtea a mai stabilit că organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art.37 din Constituție, deoarece poate exista situații în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local (primar sau președinte de consiliu județean) să își exprime dorința de a participa la alegerile naționale pentru un mandat de parlamentar, ”lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfășoară la date diferite”.