UPDATEControversatul proiect al pensiilor speciale, adoptat de Parlament

Parlamentul a adoptat miercuri proiectul privind pensiile speciale ale magistraților, polițiștilor și militarilor. Inițiativa a primit 91 de voturi "pentru", 19 voturi "împotrivă" și o abținere la Senat, apoi s-a întors la Camera Deputaților.
Reamintim că luni, Camera Deputaților a adoptat proiectul și acesta s-a întors la Senat pe motiv că au fost aprobate mai multe amendamente care „generează deosebiri majore de conținut juridic” față de forma adoptată anterior de Senat.
Tot miercuri, proiectul a revenit din nou la Camera Deputaților, for decizional în acest caz, iar pe repede înainte a fost aprobat, unde a primit 209 voturi "pentru", 27 de voturi "împotrivă" și 17 abțineri.
Astfel, inițiativa arată că pensiile speciale care depășesc salariul mediu net pe economie (4.000 de lei) vor fi impozitate cu 15%, nu cu 30% cum cere Comisia Europeană, pentru partea din venitul lunar din pensii care depășește nivelul acestui cuantum și excede aplicării principiului contributivității.
De asemenea, magistrații se pot pensiona până în anul 2025 la vârsta de 50 de ani, dacă au o vechime minimă de 20 de ani, iar din 2026 vârsta de pensionare crește treptat până la 60 de ani. Ei pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent, din ultimele 12 luni consecutive de activitate până anul viitor, urmând ca această perioadă să crească treptat până în 2043.
O altă prevedere din proiect spune că nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.
Tot pentru magistrați s-a decis că, în cazul pensiilor de serviciu stabilite până la data de 31 decembrie 2028, baza de calcul folosită este media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent dintr-un număr de luni consecutive stabilit conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 din ultimii 10 ani de activitate, realizată înainte de data pensionării, în funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, precum și în calitate de personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1).
În același proiect, pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale vârsta standard de pensionare crește la 65 de ani până în 2035, iar pensiile celor care lucrează în Apărare și Ordine Publică va fi de 65% din media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele 12 luni consecutive de activitate până în 2024, perioada crescând treptat până în 2043.
De asemenea, pensiile acestora vor fi actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar.
Un alt amendament din proiect arată că, pentru pensiile militare de stat stabilite până la data de 1 ianuarie 2030, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c) dintr-un număr de luni consecutive, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, polițist sau funcționar public cu statut special, după caz, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 28 alin. (1).
La o lună de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu speciale trebuie să opteze pentru dreptul cel mai avantajos.
Proiectul pe larg poate fi consultat aici.
Proiectul de lege a iscat proteste în justiție
Curtea de Apel București, Tribunalul București, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și parchetele de pe lângă judecătoriile de sector au hotărât în urmă cu o săptămână suspendarea pe perioadă nelimitată a activității din cauza proiectului de lege.
Motivul central al protestului este acela că modificările ar încălca independența justiției, însă reforma pensiilor speciale este asumată de România în fața Comisiei Europene pentru a putea accesa bani din PNRR.
Marți, procurorii DNA au decis să protesteze față de proiectul de lege, dar fără să își suspende activitatea. În schimb, DIICOT a decis să își suspende activitatea.
Polițiști, grefieri și personal din penitenciare au protestat marți în fața Parlamentului față de același proiect de lege, nemulțumiți de tăierea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare.
+++
După adoptare, șeful PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că reforma pensiilor speciale este "esențială pentru stabilizarea unui sistem de pensii echitabil și sustenabil pe termen lung", iar. PNL și-a asumat reforma și a susținut-o constant și necondiționat.
"Ne-am asumat prin PNRR legea votată astăzi în Parlament și am spus mereu că vom urma calea responsabilă și ne vom îndeplini toate obiectivele pentru atragerea de bani europeni. Fiecare român merită o pensie decentă, dar acestea trebuie așezate într-un sistem echilibrat, corect și sustenabil pentru întreaga societate. Le mulțumesc tuturor colegilor din Parlament care au înțeles necesitatea unei astfel de reforme și responsabilitatea pe care o avem față de români", a scris Nicolae Ciucă pe pagina lui de Facebook.
Comentarii