UPDATE

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, la Sibiu, că nu este treaba Parlamentului să protejeze pe cineva și că parlamentarii nu trebuie să obstrucționeze cercetarea penală, ci să lase justiția să se pronunțe asupra vinovăției sau nevinovăției unui politician, scrie Mediafax.

"Mesajul este același pe care îl dau mereu la Parlament: nu este treaba Parlamentului să protejeze pe cineva. Este un vot care este bine să se analizeze în profunzime cum se dă, dar părerea mea este cã nu trebuie obstrucționatã cercetarea penalã. Un parlamentar care este nevinovat va fi gãsit nevinovat și nu se va întâmpla absolut nimic, dar nu pot să concep ca printr-un vot în Parlament sã fie opritã o procedură care se poate termina fie cu declararea nevinovăției, fie cu urmãrirea penalã", a declarat șeful statului.

***

92 de senatori s-au opus cererii DNA și doar 26 au votat pentru începerea urmăririi din cei 118 membri ai Senatului care au votat. 

Pe 14 iunie, Comisia Juridică a Senatului s-a opus cererii DNA de încuviințare a urmăririi penale a fostului ministru de Externe, acuzat de organizarea defectuoasă a alegerilor din 2014.

 Live text: 

Daniel Barbu (PC) anunță că formațiunea va vota împotriva cererii DNA.

•  e o tentativă repetată de a penaliza procesul electoral, e inacceptabil.

 Haralambie Voichițoiu (UNPR):

• voi vota în favoarea diplomației române.
•  adevărata problemă va fi la toamnă, am votat o lege prin care-i obligăm pe români să se înscrie într-un Registru Electoral.
• UNPR va susține întotdeauna instituțiile statului în lupta cu infractorii, dar în acest caz e altceva. Corlățean e un produs rar al diplomației românești. 

• ca de obicei, PNL va vota în favoarea cererii DNA, dar votul nu e împotriva colegului Titus Corlățean. 

 Șerban Nicolae (PSD):

• referatul DNA este rușinos, nu se spune în ce mod Corlățean și-a îndeplinit atribuțiile în mod defectuos, vă rog să nu votați începerea urmăririi penale.
• procurorul de caz se expune ridicolului. În R. Moldova se spune că a fost desființată o secție de vot nejustificat și au fost înființate tot în mod nejustificat alte secții. Dar în aceste secții au votat în 2014 mii de persoane. 
• Parchetul are o atitudine sfidătoare față de Parlament.
• am citit documentele de la DNA, sunt o insultă la adresa Senatului.

 Titus Corlățean – resping în termeni foarte clari orice acuzație care-mi este adusă de DNA privind încercarea de a-i împiedica pe cetățenii români să voteze. 

•  am îndeplinit cu scrupulozitate toate regulile.
• nu a existat un alt reper obiectiv pentru a luat decizii cu o acuratețe de sută la sută decât precedentele alegeri prezidențiale.
• referindu-se la declarațiilor unor ambasadori care au cerut secții suplimentare de vot, Corlățean a spus că nu există evidențe clare cu privire la numărul de români, la dispersia geografică.
• au existat doar estimări, nu au existat liste electorale așa cum sunt la secțiile de vot din țară, e o dificultate de natură obiectivă.
•   în evaluarea MAE a contat și criza economică, au fost locuri de muncă ce au dispărut, unii români și-au pierdut job-urile, au fost atacuri xenofobe care au inhibat prezența românilor în unele state.
• e o legendă că milioane de români din diaspora vin la vot, au fost doar zeci de mii la fiecare scrutin.
• MAE a avut doar competențe organizatorice logistice.
•  au fost respectate toate procedurile standard în stabilirea listei secțiilor de votare.
• au existat argumente pentru ca Centrala să nu ia în considerare cererile ambasadorilor de suplimentare a numărului secțiilor de vot.
• stabilirea numărului de secții de vot ține cont de resursele financiare ale MAE, care sunt limitate. Corlățean dă ca exemplu Ambasada din Chișinău care a cerut încă 21 de secții, precizând că are resurse pentru doar 11, pentru restul solicitând ajutor de la Centrala MAE.
• au fost și ambasadori politici și ei și-au depășit mandatul.
• În 2009 au fost organizate secții de vot inclusiv în restaurante, s-a încercat evitarea acestei situații, am vrut să asigurăm un caracter oficial votului. 
• Ambasada României din Germania a cerut cinci secții, la fel ca în 2009. Același număr ca și la precedentele alegeri au cerut și misiunile diplomatice din Austria și Belgia, în timp ce în țări ca R. Moldova și Marea Britanie a fost mărit numărul, în special în afara capitalelor acestor țări. 
• În Italia, din cele 55 din 2009 au fost menținut 51 în 2014, s-a dorit evitarea turismului electoral, așa cum s-a întâmplat anterior.
• au fost informații despre oameni din vestul țării care și-au descoperit dorința de a pleca în străinătate să voteze. 
• oamenii au auzit discuții ale unor români care s-au dus cu low cost la Londra să voteze.
• a fost și operațiunea Facebook care a necesitat diverse costuri, dar n-a interesat pe nimeni asta.
• este pusă sub semnul întrebării legitimitatea alegerii președintelui Klaus Iohannis.
• am convingerea că se va face lumină, mai devreme sau mai târziu, chiar dacă unii nu doresc.