La Guvern a avut loc marți o ședință importantă a Comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic, în contextul cutremurelor din ultimele săptămâni din România.

UPDATE

La șase ore după începerea reuniunii, Guvernul a transmis un comunicat de presă cu concluziile discuțiilor.

În cadrul reuniunii a fost luată decizia ca până vineri, Ministerul Educației să sprijine autoritățile locale să identifice soluții pentru relocarea în spații sigure a copiilor care își desfășoară în prezent activitatea în clădiri încadrate în categoria de risc seismic I, ca urmare a expertizărilor, clasificărilor și verificărilor. 

Urmare a actualizării în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, de către unitățile de învățământ, a situației clădirilor aflate în risc seismic 1, a rezultat faptul că 39 de clădiri aparținând unităților de învățământ sunt încadrate în categoria de risc seismic I. Dintre acestea, 21 sunt clădiri în care se desfășoară, în prezent, activități școlare, 15 având destinația săli de clasă sau laboratoare, restul având alte destinații (cămin, sală de sport, alte destinații).

Școlile și instituțiile de învățământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare și reabilitare printr-un program guvernamental ce va fi aprobat de Guvern. În cadrul Comitetului interministerial s-a stabilit ca mâine, în ședința de Guvern, să fie analizat, în primă lectură, proiectul de Ordonanță de Urgență privind aprobarea acestui program guvernamental.
Tot ca urmare a celor stabilite în reuniunea de astăzi, Guvernul va face mâine, în ședință, o primă evaluare a cadrului legislativ, pentru a eficientiza procedurile legale în cazul clădirilor expuse riscului seismic.

”Vom monitoriza cu atenție ca tot ceea ce stabilim în acest comitet să se aplice. În acest moment este prioritar să urgentăm reabilitarea și consolidarea școlilor și tuturor clădirilor în care se desfășoară procesul educativ, a spitalelor și clădirilor publice. Avem identificate o parte din fonduri. Acolo unde nu vom avea resursa financiară de la Fondul de rezervă ne vom coordona cu Ministerul de Finanțe și identificăm soluțiile de asigurare a finanțării. Cert este că avem nevoie de prioritizare în funcție de nivelul de risc seismic și de coordonarea cu posibilitățile financiare ale autorităților locale pentru că este nevoie de asumarea atât la nivelul Guvernului, cât și al autorităților locale”, a afirmat premierul.

În cadrul întâlnirii, ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat lista clădirilor încadrate în clasa de risc seismic I și a menționat care dintre acestea sunt, în prezent, în uz.

"O parte din inspectorii școlari din județele în care se află clădiri încadrate în clasa de risc seismic I și în care se desfășoară activități didactice au anunțat Ministerul, în cursul zilei de azi, că deja au fost identificate soluții pentru relocarea elevilor. Inspectoratele școlare au termen până miercuri, 22 februarie, pentru a identifica, împreună cu autoritățile locale, soluții de relocare”, a declarat Deca. 

De la ultima actualizare a informațiilor în SIIR, din luna septembrie a anului 2022, din cele 118 clădiri declarate de conducerile unităților de învățământ ca fiind încadrate în RSI, unele au urmat programe de consolidare, iar altele sunt, în prezent, în conservare, nefiind folosite. 
În cadrul reuniunii, ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, a menționat că imediat după seismele din Gorj și replicile care au urmat, a avut o legătură directă cu Instituția Prefectului din acest județ, cu autoritățile administrației publice locale și, în urma solicitărilor, a dispus ca doi experți atestați cu practică pentru această categorie de expertizare, inclusiv unul dintre ei pe monumente istorice, să se deplaseze în județul Gorj și să evalueze clădirile afectate. 

”Am ținut legătura cu Instituția prefectului din județul Gorj și am cerut cât mai rapid posibil să avem o evaluare a daunelor pentru a stabili măsurile de sprijinire a autorităților locale. În ședința de mâine vom putea intra cu o serie de măsuri”, a afirmat Attila Cseke.

De asemenea, ministrul Dezvoltării a precizat că în data de 20 februarie s-a închis apelul de proiecte pentru consolidare, depuse pentru a primi finanțare prin noul program inițiat de Guvern. Prin acest apel au fost depuse 366 de cereri de finanțare care privesc 132 de blocuri de locuințe și 234 de clădiri publice, inclusiv școli. Valoarea acestor cereri care urmăresc consolidarea de clădiri cu risc seismic este de 5,7 miliarde lei. Ministerul Dezvoltării a făcut o evaluare continuă a acestor solicitări, la marea majoritate fiind transmise solicitări de clarificare, astfel încât începând cu 1 martie să poată fi emis ordinul de ministru pentru introducerea în programul de consolidare a investițiilor eligibile, acoperite integral de la bugetul de stat.

Premierul Ciucă a solicitat ca pe lângă programele finanțate de la bugetul de stat să fie avute în vedere proiectele susținute din fonduri europene, inclusiv PNRR, precum și celelalte programe care sunt finanțate de diverse instituții cum ar fi programul derulat prin finanțare de la Banca Mondială.

La prima reuniune a Comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic au mai participat ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, secretarul de stat Raed Arafat, reprezentanți ai vicepremierului Kelemen Hunor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; Ministerului Afacerilor Interne;  Ministerului Energiei; Ministerului Sănătății;  Ministerului Culturii; Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Academiei Române; Inspectoratului de Stat în Construcții; Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban; Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului; Alianței Române a Universităților Tehnice; Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România; Asociației Municipiilor din România; Asociației Orașelor din România; Asociației Comunelor din România.
 

+++

La câteva ore după ședință, Biroul de presă al Guvernului a revenit și a transmis: "Legat de întrebarile puse aici (pe grupul de WhatsApp al presei - n.r.), NU va avea loc briefing, vom transmite un comunicat de presă în cât mai scurt timp. Mulțumesc!".

+++

Cu toate că ședința a fost anunțată încă de luni, presa nu a avut voie să ia parte la discuțiile importante din cadrul întâlnirii.

Reporterii și fotoreporterii au solicitat în mod insistent lămuriri de la Biroul de presă al Guvernului despre motivul pentru care nu au voie în sală. Singurul răspuns a fost: "Doar oportunități imagini. Mulțumesc frumos".

Mai exact, înainte să înceapă ședința propriu-zisă, jurnaliștii au putut lua câteva cadre cu cei prezenți în sală, după care au fost scoși afară.

Nici dacă vor fi declarații oficiale la finalul reuniunii nu a vrut să spună, până la ora transmiterii acestei știri, Biroul de presă.

Puțin după ora 12:00, același Birou de presă a transmis un link de YouTube cu declarațiile susținute de premierul Nicolae Ciucă și alți miniștri în cadrul ședinței.

Ședința, prima de acest fel, este un importantă, în contextul în care cutremurele și starea precară a clădirilor din România reprezintă un real pericol. 

Presa voia să afle, printre altele, situația școlilor și spitalelor aflate în clase de risc seismic ridicat, date pe care statul nu a fost capabil să le centralizeze niciodată. 

Nu este pentru prima dată când Guvernul închide ușile în nas presei și revine ulterior cu montaje video, fotografii sau comunicate de presă. De-a lungul anilor, o serie de Cabinete au făcut același lucru. De cele mai multe ori, aceste decizii nu au fost justificate în niciun fel de către reprezentanții Executivului.