Cum se vede vizita lui Aurescu în presa ungară: Bucureștiul a îndeplinit condițiile pentru Schengen
Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó spune că România îndeplinește condițiile de aderare la Schengen. El a reiterat faptul că sancțiunile contra Rusiei nu funcționează.
Magyar Hirlap: E timpul să reexaminăm politica de sancțiuni a UE
Unii politicieni ai Uniunii Europene vorbesc deja despre faptul că sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost menite să pună capăt războiului din Ucraina, ceea ce dovedește că aceste măsuri nu funcționează și că este timpul de o reexaminare, a declarat marți ministrul ungar al afacerilor externe și al comerțului exterior, Péter Szijjártó.
Ministrul ungar a participat, împreună cu omologul său român Bogdan Aurescu, la o conferință de presă care a avut loc la Budapesta. Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, ministrul ungar a declarat că la reuniunea de luni a Consiliului de Afaceri Externe al UE, ”o parte a discuției s-a desfășurat într-un mod care a lăsat puțin loc bunului simț și pentru o dezbatere calmă”.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a declarat cu o zi înainte că nu s-a așteptat niciodată ca sancțiunile să oprească războiul din Ucraina, însă acestea au redus capacitatea armatei ruse de a cumpăra echipamente militare.
Péter Szijjártó și-a exprimat uimirea cu privire la acest aspect, afirmând că ”un adevăr fundamental ce a fost un pilon important al procesului decizional al Consiliului de afaceri externe a fost pus sub semnul întrebării. După ce unii colegi au pus la îndoială faptul că scopul sancțiunilor a fost de a pune capăt războiului din Ucraina, atunci care este scopul până la urmă, de ce am mai făcut-o?", a întrebat ministrul ungar, invocând ”o doză mare de nedreptate”.
"Faptul că unii colegi resping acum acest obiectiv, dovedește că sancțiunile nu mai funcționează", a spus el, subliniind că a venit timpul să se reexamineze măsurile.
Ministrul ungar a mai precizat că precondițiile pentru aderarea României la spațiul Schengen sunt clar prevăzute în legislație, deci nu este o chestiune politică, ci una practică.
”Nu este vorba despre o fantezie, această decizie trebuie să se bazeze pe o analiză așezată pe fapte (...) Nu ne place când astfel de probleme sunt abordate pe baze ideologice și politice”, a spus el.
Ministrul ungar a mai adăugat că potrivit experienței Ungariei, nu există o presiune migratorie la granița comună cu România, iar argumentele sunt în favoarea faptului că Bucureștiul a îndeplinit condițiile.
"Nu pot decât să sper că nu doar aderarea României la spațiul Schengen, ci toate problemele din Uniunea Europeană în general vor fi decise pe baza faptelor și a performanțelor reale. Sunt naiv, desigur, pentru că, dacă ar fi fost așa, am fi primit toate fondurile europene", a declarat ministrul ungar de externe.
Péter Szijjáró - Parteneriatul strategic cu România este de mare ajutor
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a scris într-o postare pe Facebook că marți a discutat cu omologul său român, Bogdan Aurescu.
"Ungaria și România sunt parteneri strategici, iar în acest sens a fost încheiat un acord în urmă cu 20 de ani", a scris în postarea sa șeful diplomației ungare, care a adăugat: "Suntem cel puțin patru care suntem interesați de menținerea parteneriatului strategic: Ungaria, România și cele două comunități naționale care trăiesc în teritoriile celeilalte. Sunt și mulți contrainteresați, însă noi nu îi lăsăm pe aceștia să aibă succes".
Economia României a crescut cu patru la sută în trimestrul trei al acestui an, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, notează publicația Vilaggazdasag.
Potrivit datelor statistice, care încă nu sunt definitive, produsul intern brut al României a crescut cu patru la sută în trimestrul al treilea față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat marți Institutul Național de Statistică din România, într-un raport fulger.
Conform valorii ajustate sezonier și calendaristic, creșterea a fost de 4,7 la sută în trimestrul al treilea, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu trimestrul al doilea, PIB-ul a crescut cu 1,3 la sută în perioada iulie-septembrie, conform valorii ajustate pentru efecte sezoniere și calendaristice.
În primele trei trimestre, economia României a crescut cu 5 la sută, conform datelor brute, și cu 4,3 la sută conform valorii ajustate sezonier și calendaristic, față de perioada ianuarie-septembrie 2021. Institutul de statistică a mai anunțat că a schimbat tendința valorii ajustate a PIB-ului pe trimestru din acest an, astfel că în primul trimestru, conform valorii ajustate pentru efecte sezoniere și calendaristice, PIB-ul României a crescut cu 4,4 la sută în primul trimestru față de ultimul trimestru al anului trecut, iar în al doilea trimestru cu 3,9 la sută comparativ cu primul trimestru. Guvernul României se așteaptă la o creștere a PIB-ului de 4,6 la sută în acest an.
Mereu se găsesc indivizi care provoacă probleme, dar menținem parteneriatul strategic, relatează și HÍR TV, care preia MTI.
Ministrul ungar de externe Péter Szíjjártó a declarat că parteneriatul strategic cu România constituie un mare ajutor în evitarea recesiunii economice, a realizării securității energetice și a domeniului administrării valului de imigranți, de aceea Ungaria este interesată în menținerea acesteia.
Potrivit comunicatului Ministerului ungar de externe, în cadrul conferinței comune de presă susținute cu Bogdan Aurescu, ministrul ungar a menționat că în urmă cu tocmai 20 de ani s-a semnat acordul despre parteneriatul strategic, a cărui menținere este în interesul României, Ungariei și, de asemenea, și al tuturor comunităților naționale trăitoare pe teritoriul fiecăruia.
"Există mereu persoane cu interese contrare, există mereu persoane care generează tulburări și vociferează cu un uragan atât de puternic încât pare că ar fi mai mulți decât noi. Însă situația de fapt este că guvernele actuale din cele două țări au un scop clar și ușor de înțeles și de văzut, anume să păstrăm acest parteneriat strategic, pur și simplu pentru că înseamnă un lucru bun pentru cele două țări și cele două națiuni", a subliniat Szíjjártó.
Ministrul a precizat că guvernul privește la comunitățile naționale ale celorlalți ca la o sursă de forță în privința relațiilor bilaterale. El a afirmat că acest lucru demonstrează și faptul că sprijinul bugetar al minorității naționale române din Ungaria a crescut din 2010 de șase ori, iar sprijinul acordat Bisericii Ortodoxe de șapte ori.
Péter Szíjjártó a evidențiat că acest parteneriat strategic oferă un mare ajutor în a putea face față cu succes celor trei provocări cele mai însemnate: economie, energie și migrație. Primul domeniu este economia, după ce în prezent UE se apropie rapid de recesiune, iar pentru a evita acest lucru, în cursul anului trecut s-aajuns la aproximativ 10 miliarde euro în circulația comercială ungaro-română, iar anul acesta s-a înregistrat o creștere de 29%.
El a evocat că România este cea de-a treia piață comercială de export a economiei ungare în ordinea importanței în care crește continuu prezența multor întreprinderi importante ungare: de exemplu Mol este prezent cu 245 de benzinării, OTP Bank cu 97 de filiale, iar firma Richter are deja peste 600 de angajați. Vorbind despre aprovizionarea cu siguranța energiei, ministrul a afirmat că România are un rol important în diversificarea achiziției de gaz metan, ceea ce este favorizat și de extinderea capacității interconectorului dintre cele două țări de la 1,75 miliarde de metri cubi la 2,5 miliarde.
Ministrul a adăugat că în curând urmează să sesemneze acordul cvadripartit, în urma căruia Ungaria va putea importa energie electrică verde din Azerbaidjan prin Georgia și România.
Al treilea domeniu este reprezentat de atitudinea față de migrație și aici este deosebit de important faptul că România desfășoară o activitate excelentă în domeniul pazei frontierei, iar colaborarea este eficientă. Până acum Ungaria a dejucat 250.000 de încercări de trecere frauduloasă a graniței sudice și dacă ar exista presiune și dinspre România, autoritățile nu s-ar putea concentra asupra frontierei sudice.
"Deci ne confruntăm azi cu trei provocări deosebit de importante: evitarea recesiunii economice, crearea unei securități energetice și împiedicării intrării în țară a migranților. În aceste trei probleme importante ajută parteneriatul strategic cu România, de aceea suntem interesați în mod evident de menținerea acestui parteneriat" a conchis ministrul ungar.
Sursa: RADOR
Background
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marți consultări politice cu ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, cu prilejul vizitei pe care o efectuează la Budapesta. El s-a întâlnit și cu premierul Viktor Orban.
Consultările politice ale celor doi miniștri de externe s-au concentrat asupra perspectivelor de consolidare a dialogului bilateral, în contextul dinamicii susținute a contactelor la nivel înalt din ultima perioadă, potrivit unui comunicat MAE.
Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, cu acest prilej, dorința părții române de a identifica noi oportunități de cooperare și dezvoltare de proiecte comune, în colaborare cu partenerii ungari, astfel încât să fie oferită și mai multă substanță Parteneriatului Strategic bilateral, de la a cărui lansare se aniversează, luna aceasta, 20 de ani.
Ministrul a evocat atmosfera pozitivă a acelui moment, care a transmis speranța că reconcilierea istorică româno-ungară va transforma relația bilaterală într-un autentic parteneriat strategic, de care să beneficieze toți cetățenii români și ungari, indiferent de etnie.
El a subliniat că această aspirație rămâne valabilă și în prezent, fiind datoria autorităților și politicienilor din România și Ungaria să ducă la bun capăt acest obiectiv. Aurescu a pledat, în acest context, pentru necesitatea unei acțiuni comune constructive, bazată pe o viziune și principii împărtășite de ambele părți, în baza statutului României și Ungariei de state vecine, membre ale comunității europene și euroatlantice și ale aceluiași sistem de valori.
Miniștrii de externe român și ungar au evidențiat, totodată, interesul pentru dezvoltarea cooperării economice bilaterale, inclusiv pentru creșterea și diversificarea schimburilor comerciale, care în anul 2021 au atins un nivel remarcabil, de 11 miliarde de euro, acestea fiind în creștere și în acest an, în primele 7 luni fiind o înregistrat un avans de peste 32% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Totodată ei au discutat despre necesitatea stimulării investițiilor românești în Ungaria, ministrul român de externe încurajând companiile ungare să facă afaceri pe tot teritoriul României.
De asemenea, a subliniat importanța echilibrării balanței comerciale, care este în favoarea statului vecin. Din acest punct de vedere, un rol relevant îl va avea crearea Camerei bilaterale de Comerț, cu sediul la Budapesta, în urma demersurilor ministrului român de externe, omologul ungar anunțând grăbirea procesului, care este în interesul ambelor părți, partea ungară alocând sumele necesare pentru sediul și personalul Camerei.
Au fost, de asemenea, analizate proiecte de cooperare în plan sectorial, în domenii de interes comun, precum infrastructură, transporturi sau securitatea energetică. Cei doi oficiali au evidențiat importanța unei cooperări bilaterale solide și pragmatice, într-un context regional și european dificil, definit de crize și provocări cu implicații multidimensionale.
Ministrul Aurescu a subliniat importanța dialogului bilateral privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în cadrul Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare în domeniul minorităților naționale, evidențiind, ca evoluție pozitivă, recenta întrevedere de la București a co-președinților formatului respectiv.
Aurescu a reiterat așteptările legate de implicarea autorităților ungare în asigurarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând minorității române din Ungaria. De asemenea, ministrul Aurescu a ridicat în discuții și situația recentă absolut inacceptabilă a amenințărilor din partea unui membru al unui partid de opoziție din Ungaria la adresa unui jurnalist român de origine maghiară, reiterând poziția de condamnare a autorităților române față de acest gest reprobabil.
De asemenea, șeful diplomației române a abordat subiectul vizitelor private ale oficialilor ungari în România și al declarațiilor publice ale acestora, reiterând așteptarea părții române privind respectarea valorilor constituționale ale României și valorilor europene și euroatlantice ale comunității occidentale, din care ambele state fac parte.
Discuțiile celor doi miniștri au cuprins și un schimb de opinii extins pe tema războiului din Ucraina și a consecințelor sale pe multiple paliere – situația de securitate, situația umanitară, problemele din domeniul energiei, securitatea alimentară, impactul asupra altor state, mai ales asupra Republicii Moldova. În context, ministrul Aurescu a prezentat pe larg sprijinul României pentru Ucraina și refugiații ucraineni, precum și pentru Republica Moldova, în contextul presiunilor multiple cărora aceasta trebuie să le facă față. El a reiterat și poziția României în ceea ce privește sancțiunile față de Rusia, susținerea statului nostru pentru seturile de sancțiuni deja adoptate și pentru noi măsuri restrictive la adresa statului rus.
Pe agenda celor doi miniștri ai afacerilor externe s-au mai aflat și subiecte de actualitate din plan european, inclusiv perspectiva extinderii Uniunii Europene sau demersurile la nivel european în vederea asigurării securității energetice în mod durabil, cu accent pe siguranța în aprovizionare și sustenabilitatea prețurilor.
Comentarii