De ce nu a putut România să cheltuiască banii din prefinanțarea PNRR
De vine ar fi lipsa unui sistem de management și control operațional, potrivit ministrului investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș.
Întrebat luni seara, în conferința de presă de la finalul ședinței de Guvern, de ce nu am cheltuit prefinanțarea primită în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR),ministrul a declarat că România nu a putut să cheltuie banii din cauză că nu a avut un sistem de management și control operațional.
„Eu am spus că nu am cheltuit bani din prefinanțare, iar motivul l-am menționat: nu am avut operaționalizate acele structuri organizatorice necesare implementării PNRR. Acest demers se derulează în aceste zile și se fac eforturi în acest sens și este firesc, accesul la acești bani este asigurat după regulile europene, respectiv momentul în care ai asigurată funcția de evaluare, funcția de contractare, autorizare și plată de cheltuieli. Apoi, toate aceste structuri organizatorice permit accesul la bani, dar nu este suficientă doar operaționalizarea acestor structuri organizatorice, este nevoie de generarea acestor proiecte care produc plăți și dau exemplul proiectelor de infrastructură indiferent de natura acestora, care țin de Fondul de modernizare locală. Toate acele apeluri de proiecte unde beneficiari sunt autoritățile locale sau mediul de afaceri și care pentru implementarea proiectelor au nevoie de lichidități", a precizat Marcel Boloș.
Întrebat când vor exista primele viramente din această prefinanțare, ministrul a răspuns că acest lucru va fi posibil numai după ce se încheie contractele de finanțare cu beneficiarii pe proiectele care sunt gata pentru efectuarea plăților:
„E posibil să mai avem o perioadă de timp necesară să încheiem contractele de finanțare cu beneficiarii de fonduri din PNRR și apoi să avem plățile. Marele lucru pe care Guvernul României l-a făcut până cum este acest buffer pe care îl avem la dispoziție ca apoi să nu apară sincope la momentul când începe implementarea proiectelor. Este un mare lucru pentru ceea ce înseamnă gestionarea fondurilor în cadrul PNRR”.
Cererea de plată numărul 1
„Suntem în perioada în care pregătim temeinic cererea de plată numărul 1 pentru Programul Național Redresare și Reziliență. Aceasta are o valoare de 3 miliarde de euro și, pentru a o putea depune, cererea de plată, trebuie îndeplinite trei condiții și anume: prima este cea referitoare la aranjamentele operaționale ale Planului Național de Redresare și Reziliență, respectiv a mecanismelor intermediare de verificare a jaloanelor și țintelor pe care le avem de derulat împreună cu Comisia Europeană. Acest document a fost semnat și transmis la Comisia Europeană, pentru că este un angajament din partea României și a Comisiei Europene. Apoi al doilea sau a doua condiție pe care o avem de îndeplinit este cea referitoare la sistemul de management și control și, din acest punct de vedere, suntem în etapa de conciliere cu autoritatea de audit a problematicilor referitoare la sistemul de management și control al PNRR-ului; și a treia condiție este cea referitoare la milestone-uri, respectiv jaloane și ținte care trebuie să fie încărcate în platforma oficială a Comisiei Europene, pentru ca să putem să depunem în mod oficial cererea de plată numărul 1”, a explicat ministrul Marcel Boloș.
Cum au făcut alte țări?
Ministrul a spus că sunt și țări care s-au organizat mai bine din acest punct de vedere: „Pe măsură ce au intrat prefinanțările în cont, au avut proiectele pregătite și au putut să și facă plăți”.
„Comisia Europeană, din banii pe care ni i-a virat, ne lasă să facem aceste plăți care sunt extrem de necesare pentru începerea proiectelor, pentru că, în caz contrar, România ar trebui să se împrumute pentru a asigura disponibilul de bani necesar în vederea implementării proiectelor. Deci este un mare lucru că avem acces la acești bani, ca urmare a acestor jaloane pe care le avem de îndeplinit, numai că trebuie să avem și capacitatea necesară pentru ca, prin apelurile de proiecte pe care le lansăm, dar și prin implementarea proiectelor de infrastructură pe care le avem - v-am dat exemplul autostrăzilor sau exemplul investițiilor în linia de cale ferată sau alte asemenea proiecte de infrastructură, rețele de apă, canalizare - toate acestea sunt generatoare de plăți și din acești bani trebuie să ne mobilizăm ca să le susținem în vederea implementării”.
Boloș a mai spus că o să mai dureze „puțin, dar o să intrăm într-o stare de normalitate”: „E un lucru pe care, nemaiparcurgându-l, nemaiavând această experiență de lucru cu milestone-uri și cu ținte, sigur că apar acestea așa-zise întârzieri de plată”.
Comentarii