În centrul atenției sunt acum protestele din Ungaria și Serbia. În urmă cu opt săptămâni, Europa privea la protestele din România, unde oamenii au ieșit pe stradă pentru a demonstra împotriva intenției Guvernului de a slăbi legislația anticorupție.

"Ce s-a întâmplat cu protestele din România?", se întreabă jurnaliștii de la ARD Wien, încercând să afle care a fost finalitatea protestelor admirate în Europa și nu numai.

Zilnic, în fața sediului Executivului se mai aducă câțiva oameni, dar valul mare al protestelor s-a stins. Guvernul însă este în continuare în funcție și încearcă să treacă "pe ușa din dos" legile privind amnistirea unor infracțiuni, după ce a fost obligat să le retragă în urma protestelor, scrie ARD Wien.

"Sunt dezamăgită ... Românul începe lucrurile bine, dar nu le termină", spune o demonstrantă.

"Trebuie să recunosc că sunt foarte dezamăgit că am rămas atât de puțini. Eu vin în continuare aici, deoarece problema nu s-a rezolvat. Guvernanții au același obiectiv ca și înainte: să-și salveze pielea și să poată fura în continuare mai mult”, declară un alt demonstrant.

"Regimul Dragnea are practic totul sub control", consideră politologul Ioan Stanomir. El explică pentru ARD Wien faptul că social-democrații lui Liviu Dragnea pot conduce "aproape după bunul plac", controlând Parlamentul, Guvernul, CCR, doar o parte din sistemul judiciar, în special procurorii anticorupție, opunându-se măsurilor lor.

Statomir a mai explicat că, o dată în plus, s-a demonstrat că în România mișcările de rezistență nu durează: "Capitulăm mult prea repede în momentul în care ni se pare că ne-am atins scopul. Dar în realitate, ținta nu a fost atinsă".