Președintele FADERE (Federația asociațiilor de români din Europa), Daniel Tecu, a declarat că de la an la an problemele se înmulțesc și autoritățile nu găsesc soluții de rezolvare a lor.

"Tot ce pot spune este că de anul trecut până azi avem o lege a votului, de modificare a legii electorale proastă, care face în așa fel încât foarte mulți români să nu poată vota. Drept urmare, Guvernul actual trebuie să caute soluții să schimbe ceea ce Parlamentul României a făcut prost și, cu iertare, președintele României a promulgat-o, că nu cred că poți să promulgi o lege fără să o citești, fără să o vezi exact", a declarat, luni, Daniel Tecu, în prima zi a lucrărilor Universității de Vară de la Izvoru Mureșului.

El a precizat că taxele consulare nu au scăzut, că în continuare nu se pot elibera cărți de identitate în consulate și că românii din străinătate vin în țară și stau la cozi câte trei-patru zile, "în loc să se facă o carte de identitate în câteva ore, cum se întâmplă în orice stat european", relatează Agerpres.

"Adică, nu pot să înțeleg, ne întâlnim aici, stăm de vorbă, punem problemele pe masă, le trimitem autorităților, trece un an și după un an, dacă e să facem un rezumat, avem mai multe probleme decât aveam anul trecut. I-am trimis președintelui Iohannis o listă cu 10 probleme, eu vă spun că nu mai sunt zece, nu sunt nici 9, sunt 12 probleme. Adică, are sens întâlnirea asta? Unde este greșeala? La noi, că nu punem bine problema, nu sunt reale problemele, sau la administrația României, la statul român, că nu ține cont de problemele noastre?",

Și Larisa Axinia, vicepreședinte al Asociației Românilor din Italia, a spus că este nevoie de o comunicare mai bună cu autoritățile române și că s-a ajuns la situația în care se comunică mai bine cu autoritățile italiene, cu care se derulează proiecte, dar când românii din Italia au probleme nu știu cui să se adreseze.

De asemenea, ea a criticat și modul de decontare a proiectelor finanțate de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și modul dificil de lucru cu această instituție.

Românii din comunitățile istorice din jurul frontierei s-au plâns de faptul că autoritățile din România nu-i susțin, că proiectele care vizează păstrarea identității nu sunt finanțate și că autoritățile nu reacționează ferm atunci când drepturile românilor din afară sunt încălcate.

Daniel Magdu, reprezentantul comunității românilor din Voivodina, a susținut că relația Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni este inexistentă: "Relația noastră cu DRP se poate defini ca una inexistentă, deci DRP nu există pentru românii din Serbia, în special vorbesc despre românii din Voievodina. Ba chiar mai mult, dacă nu există, ar fi fost bine să nu ne facă piedici".

"Deci, să știm dacă nu putem conta pe instituțiile statului român și dacă doar suntem limitați la declarații, să ni se spună asta și să mergem pur și simplu acasă și să spunem: uitați, nu vom fi ajutați, poate suntem lăsați de izbeliște, să ne descurcăm cum știm noi",

Academicianul Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți, s-a referit la apărarea drepturilor etnicilor români, cu accent pe recenta desființare a școlilor în limba română din zona Cernăuți, subliniind că nu a văzut nici un protest al autorităților române față de această situație.

Reprezentanții românilor din Regiunea Odessa au criticat lipsa de continuitate în politica Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni în ceea ce îi privește pe românii din afara granițelor, în timp ce românii din Valea Timocului, Serbia, au spus că nu sunt susținuți de București și că, dacă nu se va interveni urgent, această comunitate se va pierde, întrucât nu dispune de drepturi elementare, cum ar fi școli, mass media sau biserici în limba română.

Românii din Timoc: Diplomații români au făcut mult rău nouă și României

Vicepreședintele Asociației pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum, Predrag Balașevici, a vorbit despre faptul că românii din din Valea Timocului (Serbia) nu au școli, biserici sau mass media în limba română, nefiind niciodată susținuți de statul român. Ba mai mult, el a reclamat faptul că diplomații români din Serbia le fac "mari probleme".

"Eu de doi ani de zile atrag atenția asupra acestor diplomați, care ne-au făcut mari probleme și am încercat prin vocea noastră de acolo și prin apelul nostru să-i luați acasă. Vă rog, luați-i acasă din Serbia, pentru că acești oameni ne-au făcut mult rău nouă și au făcut mult rău și României pentru că vin și vorbesc împotriva Bisericii Ortodoxe Române, împotriva părintelui Boian Alexandrovici, care a făcut mari sacrificii ca să se țină slujba în română în Timoc (...) Acești oameni nu mai trebuie să fie la posturile la care sunt acolo",

Acesta a spus că s-a ajuns la situația în care românii din Valea Timocului și-au pierdut speranța că situația lor se poate îmbunătăți, întrucât toți oficialii români care i-au vizitat, "președinți, premieri și miniștri, au venit cu mari promisiuni, dar nu s-a făcut nimic".

"Noi suntem astăzi singuri lăsați, suntem lăsați de România. Noi nu mai sperăm nimic. Noi am venit astăzi aici să vă spunem cum sunt lucrurile, dar sincer să vă spun eu nu mai sper nimic. Nu mai aștept nimic din partea României. (...) Timpul trece foarte repede. Noi, românii, fără școli în Timoc, fără Biserică Ortodoxă Română, noi nu putem să rezistăm să ne păstrăm limba, cultura, identitatea noastră de acolo",

 "Cum am reușit să o păstrăm sute de ani, asta este un miracol și este poate ciudat pentru unii. Dar astăzi, în globalizarea asta în care suntem, în era limbii engleze, având în vedere că tinerii pleacă din Serbia, unde se trăiește foarte greu, există un foarte mare pericol și poate nu atât de curând, dar într-o perioadă mai lungă nu știu dacă o să mai vorbim despre românii din Timoc", a mai spus reprezentantul românilor din Valea Timocului, citat de Agerpres.

El a mai adăugat că de mulți ani organizațiile nonguvernamentale din Serbia de răsărit nu sunt finanțate de statul român, fiind preferate "organizații controlate de Securitatea sârbă".

"Sunt finanțate organizații care sunt făcute de Securitatea sârbă. Sunt sprijinite asociații cu bani grei din România, din bugetul României, care nu dau rezultate și chiar dimpotrivă aceste organizații sunt controlate de securitatea sârbă", a susținut Balașevici.

Acesta a mai spus că autoritățile statului român ar fi putut să condiționeze sprijinirea aderării Serbiei la Uniunea Europenă de respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului, dar acest lucru nu se întâmplă.

Promisiunile autorităților

Prezentă la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, Maria Ligor, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, a recunoscut că activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni lasă de dorit și că în viitor se va produce atât o profesionalizare a instituției, cât și o schimbare a procedurilor de finanțare a proiectelor.

"După părerea mea, modul în care ani de zile Departamentul a finanțat proiectele prezentate de asociațiile românești de peste graniță nu este cel mai bun, cel mai eficace", a recunoscut Ligor.

Ea a promis că în câteva săptămâni va fi prezentat un nou ghid de finanțare care să includă modificări: "Principiul de la care pornim este simplificarea. (...) E foarte posibil să deschidem o nouă sesiune de finanțare în această toamnă".