Căutând în arhiva Euractiv am descoperit mai multe articole privind pericolul amestecului rusesc în afacerile interne ale României, dar și ale altor state, Bulgaria beneficiind de o atenție deosebită.

Astfel, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe anul 2023 arată că deteriorarea semnificativă a climatului de securitate și stabilitate, prin acutizarea focarelor de conflict existente și apariția unora noi, a continuat și pe parcursul anului 2023.

S-au remarcat acțiunile derulate în primul rând în Regiunea Extinsă a Mării Negre, unde Rusia a continuat agresiunea împotriva Ucrainei, generând efecte multiple, cu impact nu doar asupra Ucrainei și a Republicii Moldova, ci și asupra securității europene și euroatlantice, scria Euractiv în aprilie 2024.

În perioada pandemiei a devenit tot mai evidentă implicarea Rusiei, dar și a Chinei în acțiuni de propagandă vizând România.

În august 2020, directorul Centrului CYBERINT din cadrul SRI, Anton Rog, dezvăluia că rușii și chinezii au profitat de pandemia de coronavirus pentru a spiona mai ușor instituțiile statului român.

„Au fost și atacuri și operațiuni (în perioada pandemiei). Discutăm despre spionaj cibernetic și acolo sunt investigații și mai curente și mai vechi, care sunt încă în derulare privind operațiuni ale unor state ostile României pe instituții fundamentale din Guvernul României. În felul ăsta le și dăm un mesaj că i-am găsit, că știm ce fac” a spus Anton Rog. 

Șeful CYBERINT a explicat metodele folosite de spioni, spunând că aceștia se folosesc de interesul oamenilor pentru informații legate de Covid.

În noiembrie 2022, scriam despre propaganda pro-Kremlin pe Facebook.

O cercetare a Political Capital privind comportamentul neautentic online pro-rusesc a pus în evidență narațiunile prezente pe termen lung și strategiile de coordonare folosite de troli în slujba războiului (în Germania, Italia, Ungaria și România), precum și modul în care vechile narațiuni și mesaje sunt reproduse pentru a servi agresiunea rusă asupra Ucrainei.

În România, principalele două narațiuni pro-Kremlin promovate de aceste comentarii neautentice, identificate de Political Capital (Ungaria) și analizate de GlobalFocus Center, (România) prezintă o serie de semnale care sugerează un puternic efort coordonat și, într-o anumită măsură, o operațiune de influență străină asupra spațiului online.

Preocupările autorităților par uneori a se concentra pe subiecte eronate. În cursul 2022, un grup de lucru între stat și societate civilă lucra la o platformă online care să lupte cu propaganda rusă, însă discuta și despre "pedepsirea" jurnaliștilor care îi acuză pe înalții statului de corupție sau incompetență.

Tot în perioada pandemiei, instituțiile statului român au putut închide site-uri de propagandă rusă, lucru pe care acum nu l-au mai făcut, lăsând dezinformarea ”să zburde” pe rețelele de socializare.

Material inspirat de articolul HotNews: Raport oficial: SRI a știut despre „grupările autohtone cu potențial extremist de dreapta”, dar a spus că nu sunt „factori de risc la adresa securității naționale”, pentru că extremismul are „aderență scăzută la nivelul populației”