Într-o rară apariție publică, Hellvig și-a început discursul prin a spune că SRI a transmis pe 23 iunie către Comisia de Control Raportul de activitate aferent anului 2022, un document clasificat până în momentul în care va fi discutat în Comisie și înaintat spre dezbatere plenului reunit al Parlamentului.

Raportul care a ajuns în Parlament prezintă inclusiv o sinteză a modurilor în care SRI s-a transformat din punct de vedere al instrumentelor de lucru pentru a deveni mai flexibil și mai adaptabil schimbărilor de realitate geopolitică, a mai spus el.

"Asupra acestor transformări aș vrea să insist. Cred că este important ca societatea și cetățenii să știe că SRI s-a transformat major în acești ani, ca să poată acționa mai eficient și mai adaptat provocărilor actuale, pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI, atât la nivel local cât și regional. A fost un proces menit să asigure instituției un sistem conceptual de securitate integrat, precum și să îi sporească eficiența în prevenirea și contracararea amenințărilor la adresa securității naționale. Documentul detaliază și finalizarea cu succes a două proiecte majore – Regio și Centrio, secondate de multiple etape de reașezare organizatorică. Prin aceste două proiecte de reorganizare, SRI a devenit o instituție modernă, suplă și debirocratizată", a precizat Eduard Hellvig.

Acesta a vorbit și despre faptul că proiectul Regio a început în 2017 și a avut ca obiectiv "reorganizarea teritorială a instituției, pentru a ne adapta la realitățile actuale și la amenințările preponderente ale unei arii geografice particulare".

"Nu mai există astăzi 41 de Servicii în miniatură aferente fiecărui județ și Capitalei. Acum vorbim de o nouă organizare regională, cu mai puține direcții, cu un lanț de comandă scurtat și cu o flexibilitate accentuată, care a produs deja rezultate foarte bune. Proiectul Centrio a însemnat pasul următor - adică transformarea din temelii a unităților centrale ale Serviciului în raport cu o idee simplă: operațiunile pe primul loc. Împreună cu parteneri instituționali importanți, pe model euro-atlantic, am reformulat concepțiile de lucru astfel încât resursele umane și financiare, investițiile și prioritățile să fie direcționate în raportare directă la obiectivele de securitate națională. Acest lucru a implicat și asigurări legate de menținerea în matca legală și constituțională, cu accent pe creșterea eficienței și consolidarea bunului prestigiu creat în relația cu partenerii noștri din UE și NATO", a adăugat acesta.

Hellvig a susținut că "rezultatele bune au apărut deja, și acest lucru nu poate decât să ne bucure".

"Personal, am satisfacția de a constata că direcțiile strategice pe care le-am urmărit funcționează cu succes în planul concret al activităților SRI. Prin ceea ce conține și confirmă, raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor în rolul public de director al Serviciului Român de Informații. Modernizarea instituției s-a făcut la pachet cu alți pași care, în acești ani, au însemnat o separare de moștenirea vechii Securități, introducerea de cursuri despre totalitarism și democrație pentru noii angajați, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat și de alte instituții. Până acum, nu sa întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului și nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulți cei care înțelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generații. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat", a continuat el.

De asemenea, Hellvig a transmis că finalizarea proceselor de actualizare operațională a SRI îl obligă și la o analiză în raport cu valorile care îl definesc, cu lucrurile în care crede și sub auspiciile sistemului democratic pe care a ales să îl slujească.

"Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viață pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informații. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu președintele României, căruia îi mulțumesc și cu acest prilej pentru susținerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat și pe președintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Este o decizie ale cărei rațiuni au fost înțelese pe deplin", a anunțat cel care a condus timp de opt ani SRI.

Astfel, el a explicat că "este o cutumă greșită la noi, ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați".

"Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Eu personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democrație, pentru echilibrul puterilor în stat, ca un director de serviciu de informații să aibă un mandat limitat în timp. Pietrificarea în funcție nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greșite pentru instituție, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține. Nu vreau acest lucru nici pentru mine, nici pentru o instituție care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut", a completat acesta.

Hellvig a spus și că nu vrea să evite "abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spațiul public: funcția de director al unui serviciu de informații oferă acces la un volum semnificativ de informații sensibile".

Acesta nu crede că este bine pentru democrație ca o persoană să concentreze expunere la informație secretă pentru un timp îndelungat, iar cetățenii și statul sunt mai bine slujiți dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite.

"Consider că, din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nici o rațiune pentru a continua să exercit această funcție. După cum spuneam, închei această etapă de viață cu satisfacția că am făcut lucruri bune pentru cetățeni, pentru România și pentru SRI. Am reușit restructurarea instituției pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică și de moștenirea fostei Securități, și am menținut și amplificat încrederea și respectul partenerilor noștri externi, alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României. Am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere și am pus la dispoziția societății informațiile extrase din arhivele fostei Securități. Starea serviciului este, acum, semnificativ mai bună decât era în urmă cu 8-9 ani. Realizările publicabile, dar și provocările mandatului se regăsesc în volumul 2 al Monografiei SRI, care acoperă perioada 2015-2023", a mai explicat Hellvig în declarația sa de presă.

Spre finalul declarației, el și-a exprimat aprecierea față de profesioniștii din SRI, față de partenerii din conducerea executivă și față de beneficiarii legali ai instituției, care, spune acesta, i-au fost sprijin, dar și resort critic pozitiv.

"Rămân un susținător deschis al valorilor de securitate națională și al profesioniștilor onești din domeniul informațiilor. Și cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România dacă instituția se ferește de greșelile și abuzurile trecutului, dacă își menține parcursul democratic și de profesionializare care i-au adus în prezent admirația și respectul partenerilor săi din țară, din UE și din NATO", a explicat Eduard Hellvig.

În final, a transmis că declarația de astăzi este ultima în calitate de director al Serviciului Român de Informații, iar "profesional și sufletește voi fi marcat pozitiv pentru toată viața de această experiență deosebit de onorantă. Emoțional și rațional, mă voi raporta totdeauna cu respect, considerație și afecțiune la motto-ul SRI – Patria, a priori".

+++

Hellvig a fost numit de președintele Klaus Iohannis în funcția de șef al SRI în martie 2015. În perioada 1998-2000 a fost, pe rând, consilier politic al fostului vicepreședinte PNL, Horia Rusu, și al Ministrului de Interne, Constantin Dudu Ionescu, precum și consilier al candidatului la președinția României, Mugur Isărescu.

În 2004 a fost ales deputat de Bihor, în timpul mandatului fiind secretar al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și membru al Adunării Parlamentare a NATO.

Eduard Hellvig a fost ales în anul 2006 să facă parte din primii europarlamentari ai României, perioadă în care a făcut parte din Comisia de Comerț Internațional (INTA) și Subcomisia pentru Securitate și Apărare (SEDE).

Din 2008 este membru al PNL, în 2009 devenind consilierul președintelui de atunci al partidului, Crin Antonescu. De la începutul anului 2011 și până la 11 martie 2014 a ocupat funcția de secretar general al PNL. În 2012 a făcut parte din Guvernul Ponta, ca ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului.