Ca și în cazul anului 2020, cea mai mică proporție de candidate este la comune (23%), iar cea mai mare la municipii și în București este aproximativ o treime. La nivel de funcții  județene s-au înregistrat 27% femei.

Cele mai puține candidate sunt la poziția de primar și președinte al consiliului județean (11%), iar cele mai mai multe candidate sunt la consiliul general (34%) și la consiliile județene (27%). Pentru consiliile locale, un sfert dintre candidați sunt femei, iar pentru Primăria Generală 22% dintre candidați.

Cele mai multe femei proporțional cu numărul total de candidați ai partidului se regăsesc pe listele SOS România (35%), REPER (33%), Pro România (30%), PUSL și Forța Dreptei, cu câte 28%. PSD are 22% femei candidați, iar PNL - 21%. La AUR, USR, UDMR și PMP candidatele reprezintă mai mult de un sfert.

Aproape 17% dintre candidații independenți sunt femei, arată analiza EFOR. 

Cele mai multe candidate la consiliul județean raportat la numărul total de candidați din județ sunt în Galați (39%), Sibiu (35%) și Prahova (34%). Cele mai puține sunt la Vaslui și în județele Covasna, Harghita, Mureș și Vrancea.

Raportat la numărul total de candidați din județ, cele mai multe candidate la primării sunt în Constanța, Tulcea și Ialomița. Cele mai puține sunt la Covasna, Bistrița Năsăud, Gorj. 

Cele mai multe candidate PSD sunt în Constanța și Arad, iar cele mai puține în Olt și Buzău, respectiv Bistrița Năsăud. Procentual, cele mai multe candidate PNL sunt în Harghita și Tulcea, iar cele mai puține în Giurgiu și Bihor, respectiv Sălaj.

În prezent, la nivelul administrației locale, procentul femeilor alese este de aproximativ 14%, deci mult mai mic decât al celor care au candidat.

La consiliile județene situația este mai diferită și poziționarea este mai dispersată, cu mai puține candidate pe primele locuri. La fel și la candidaturile pentru consiliul general.