Eurodeputatul ungar Benedek Javor vorbeşte, într-un interviu acordat EurActiv.ro, de dublul discurs al politicienilor europeni care alimentează euroscepticismul dând vina pe Bruxelles pentru decizii la care contribuie chiar ei.

Eurodeputatul ecologist Benedek Javor, membru al formaţiunii ungare Együtt 2014 - Párbeszéd Magyarországért şi al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană din PE, explică faptul că politicienii populişti se comportă cum trebuie la Bruxelles, votează decizii, după care se întorc acasă şi le spun oamenilor că UE i-a forţat să ia deciziile respective.

Benedek Javor atrage atenţia că politicienii pot câştiga popularitate pe termen scurt cu acest dublu discurs, dar pe termen lung riscă să submineze Uniunea Europeană şi să creeze impresia că Uniunea e împotriva statelor membre şi a cetăţenilor europeni.

Eurodeputatul ungur consideră că UE trebuie să comunice mai mult şi să se apropie de cetăţenii europeni.

În ceea ce priveşte corupţia, Benedek Javor spune că fenomenul afectează solidaritatea în cadrul UE între vestici şi estici. El e de părere că, în cazul în care se constată că nivelul corupţiei e prea ridicat într-un stat membru, UE nu ar mai trebui să dea fondurile autorităţilor din statul respectiv, ci să distribuie direct banii.

EurActiv.ro: Care e opinia dumneavoastră despre dublul discurs al oficialilor, care una spun acasă şi altceva la Bruxelles? 

Benedek Javor: Normal că ştiu mai bine ce se întâmplă în ţara mea, dar situaţia e similară şi în alte state membre. Realitatea e că foarte des guvernanţii statelor membre, care vin la Bruxelles sau la Strasbourg pentru întâlniri ale Consiliului sau alte reuniuni, au un ton pozitiv. Ton care se schimbă odată reîntorşi în ţările lor. Cred că despre asta e vorba când ne referim la populism: aceşti oficiali încearcă să răspundă unor instincte şi sentimente primare, simple ale oamenilor, dar asta nu înseamnă că ei cred cu adevărat ceea ce comunică publicului.

Ei ştiu foarte bine cum funcţionează mecanismul deciziilor la nivel european, ştiu că e nevoie de cooperare şi compromis. Şi se comportă ca atare la întâlnirile Consiliului sau la alte reuniuni şi când se întorc în ţările lor adesea comunică oarecum diferit sau exact opusul. Acest lucru e foarte dăunător, deoarece guvernanţii caută în instituţiile europene ţapi ispăşitori şi uneori merg împotriva faptelor, acuză instituţiile europene pentru decizii dificile cu care anterior fuseseră de acord la Bruxelles. Apoi vin acasă şi arată cu degetul spre birocraţii nebuni de la Bruxelles care i-au forţat să ia astfel de decizii.

Îşi arogă meritele pentru deciziile bune, iar în ceea ce priveşte deciziile care ar putea avea urmări negative le prezintă ca pe un fel de «diktat» al birocraţilor de la Bruxelles. E extrem de periculos, se creează o imagine în care guvernele naţionale sunt prezentate ca actori pozitivi, iar instituţiile europene ca băieţii răi. Uneori s-ar putea să fie aşa. Dar în cele mai multe cazuri guvernanţii din statele membre sunt parte a deciziei pe care o acuză odată întorşi acasă, votează în favoarea ei.

Acest dublu discurs poate e bun pentru guvernele naţionale care câştigă popularitate şi sprijin din partea populaţiei dar, în cele din urmă, subminează UE şi creează în societate un sentiment că UE e împotriva statelor membre şi a cetăţenilor europeni. În timp ce guvernele câştigă popularitate pe termen scurt, preţul pentru asta e subminarea sprijinului public pentru UE.

EurActiv.ro: Cumva seamănă cu ce a făcut David Cameron în Marea Britanie…

Benedek Javor: David Cameron e un caz foarte special, pentru că realitatea l-a lovit în faţă foarte repede. În termeni istorici e un «loser», a jucat acest joc şi a încercat să folosească euroscepticismul pentru a-şi stabiliza poziţia în propriul partid. Deci a fost o acţiune politică în interiorul unui partid şi până la urmă a reuşit să convingă oamenii că sunt probleme în UE, mai mult decât se aştepta el să o facă. Dar nu e şi cazul altor politicieni europeni. Unii joacă acest joc mult mai bine decât a făcut-o Cameron şi o pot face mult mai mult timp. Totuşi pe termen lung toate aceste jocuri au un cost: procesul de integrare europeană. 

EurActiv.ro: În acest context, cum pot fi convinşi oamenii să se prezinte în număr mare la urne, la europarlamentarele de anul viitor?

Benedek Javor: E nevoie de o comunicare mult mai activă la nivel european şi e nevoie de un fact-check în privinţa comunicării guvernamentale, să spunem «nu e aşa». Trebuie să ajungem la oameni. Adesea, instituţiile europene sut privite drept distante şi greu de înţeles şi trebuie să schimbăm această percepţie. Toate instituţiile europene trebuie să se apropie de oameni, atât în spaţiul virtual, cât şi în viaţa reală. Trebuie să fim acolo, să-I informăm pe oameni în legătură cu ce se întâmplă în UE. Dar nu e vorba doar de comunicare. E important să înţelegem că opiniile eurosceptice apar doar parţial ca urmare a proastei comunicări. De vină sunt şi deciziile proaste,  lipsa de transparenţă a instituţiilor europene.

 

În timp ce trebuie să îmbunătăţim comunicarea trebuie să verificăm şi ce a mers prost în UE, de ce oamenii îşi pierd încrederea în proiectul european şi trebuie să reparăm aceste probleme. Trebuie să luăm în considerare mult mai mult problemele specifice ale statelor est-europene, unde de multe ori nu funcţionează aceleaşi soluţii ca în statele vestice. Trebuie să deschidem instituţiile, să le facem mai transparente, să creăm încredere şi credibilitate, deoarece mulţi oameni cred că procesul de luare a deciziilor e influenţat de lobby şi de interesele corporatiste.

 

Trebuie să intensificăm acţiunile împotriva corupţiei, pentru că şi corupţia subminează încrederea în instituţiile democratice naţionale, dar şi europene, atât în est, cât şi în vest. În est, inclusiv în România şi Ungaria, oamenii văd că sunt atrase fonduri europene, dar o parte destul de mare este pur şi simplu furată de politicieni corupţi. Astfel că UE ar trebui să dovedească faptul că e capabilă să controleze dacă banii sunt folosiţi în scopul în care au fost alocaţi sau contribuie la îmbogăţirea celor din cercul apropiat al elitelor economice şi politice. În vest, în ţările net contributoare, oamenii ar putea fi convinşi că nu are rost să fie daţi bani către estici, întrucât nu sunt folosiţi pentru convergenţa economică, dezvoltare, îmbunătăţirea situaţiei societăţii. Corupţia subminează conceptul de solidaritate şi cred că fără solidaritate nu putem construi UE. 

EurActiv.ro: Dar cum ar putea interveni mai mult UE pentru a scădea nivelul corupţiei din statele membre? 

Benedek Javor: Avem la îndemână proceduri, care nu sunt bine implementate. Sigur, trebuie să îmbunătăţim reacţia instituţională, avem iniţiativa privind Procurorul european. Din păcate, unele state, printre care Ungaria şi Polonia, nu participă. Trebuie să fie un control independent al modului în care sunt utilizaţi banii europeni, altfel nu poate fi reconstruită încrederea în instituţiile europene şi solidaritatea. Instituţiile europene trebuie să fie suficient de curajoase şi să spună: dacă corupţia atinge un anumit nivel într-un stat membru să fie gata să schimbe sistemul de acordare a banilor. Nu spun să fie tăiată finanţarea, e bine că avem o politică de coeziune, eu unul nu aş sprijini tăierea fondurilor, dar ce poate fi făcut e ca banii să nu mai fie daţi guvernelor statelor membre, care apoi îi distribuie, ci să fie instituit un sistem prin care Bruxellesul să distribuie în mod direct fondurile, fără a mai implica guvernele.