PE a dezbătut luni seara un raport al lui Serghei Stanişev privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Unii eurodeputaţi au arătat cu degetul spre Olanda, căreia i-au transmis că Portul Constanţa nu e de vânzare.

Raportul liderului socialiştilor, bulgarul Serghei Stanişev, reamintește că "toate condițiile necesare pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen au fost îndeplinite de către Bulgaria și România în 2011", şi "regretă faptul că în cei șapte ani de atunci, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, în ciuda apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei, cât și din partea Parlamentului.

Totodată, documentul, care urmează să fie votat marţi, subliniază că, "fără a aduce atingere Mecanismului de Cooperare și Verificare, în ceea ce privește aplicarea deplină a acquis-ului Schengen, nu ar trebui introduse criterii suplimentare sau legături cu alte mecanisme și politici ale Uniunii, altele decât condițiile prealabile specificate în Actul de aderare din 2005" şi invită statele membre să ia o decizie cu privire la extinderea Spațiului Schengen doar pe baza îndeplinirii condițiilor pertinente pentru aplicarea acquis-ului Schengen în urma finalizării procesului de evaluare. 

Raportul mai îndeamnă Consiliul să prezinte cât mai curând cu putință un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, pe baza proiectului său de decizie din 29 septembrie 2010, și, "prin intermediul unui singur act juridic, să ia o decizie imediată pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene".

În cadrul dezbaterii de luni seara, Stanişev a deplâns lipsa de la dezbatere a unui reprezentant al Consiliului UE, instituţie pe care a acuzat-o că în ultimii şapte ani a încălcat regulile UE prin eşecul de a lua o decizie privind primirea României şi Bulgariei în Schengen.

Lipsa unui reprezentant al Consiliului a fost criticată de mai mulţi membri ai PE

El a respins şi ideea unei aderări în etape, mai întâi cu frontierele aeriene, susţinând că ar crea un precedent periculos, iar frontierele terestre ar rămâne pe termen nedefinit în afara Schengen, ceea de aduce prejudicii economice celor două state.

Din partea Comisiei Europene a fost prezent Tibor Navracsics, comisar responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport. Acesta a reiterat faptul că Executivul de la Bruxelles sprijină aderarea României şi Bulgariei la Schengen, reamintind că decizia aparţine Consiliului, iar CE şi Parlamentul European nu au niciun rol.

Eurodeputatul PSD Emilian Pavel a susţinut că cetăţenii români şi bulgari sunt discriminaţi, fiind vorba de un joc politic al Consiliului, "care nici măcar n-a făcut efortul de a veni aici pentru a asculta cerinţele noastre".

El i-a cerut lui Navracsics să transmită prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans şi celorlalţi comisari să nu accepte o aderare în etape: "Noi îndeplinim toate criteriile tehnice, am investit mulţi bani pentru a securiza frontierele externe şi o facem foarte bine".

Laurenţiu Rebega (ECR) a declarat că are senzaţia că românii şi bulgarii sunt "ţinuţi în antecameră ca nişte rude sărace".


Maria Grapini (Grupul S&D) a susţinut că, în 2011, Consiliul a fost "de acord cu verificarea și evaluarea făcută de specialiști care au constatat că nu doar că și-au făcut lecția, România și Bulgaria au cheltuit, au făcut investiții ca să răspundă Regulamentului Schengen".

 

"Din păcate, elevul indisciplinat nu este aici. Consiliul nu este aici. Ce dorește de fapt Consiliul? De ce mai suntem 750 de eurodeputați, dacă 27 de state, de fapt nu 27 de state, ci unul, doi, trei șefi de stat decid să încalce un regulament care este foarte clar și pe care cele două state îl îndeplinesc? Aici vorbim despre libertatea de mișcare a cetățenilor, vorbim despre pierderi economice și vorbim de faptul că există o discriminare clară între state și între cetățenii statelor membre. Eu cred că o să fac o scrisoare Consiliului – am făcut multe scrisori până acum, am luat de multe ori cuvântul pe această temă – să propun desființarea Parlamentului European, dacă democrația este cu capul în jos, şi un Parlament care are cea mai mare reprezentativitate, o rezoluție și un punct de vedere legat de acest subiect, o Comisie la rându-i are un punct de vedere, evaluatorii, specialiștii spun că îndeplinim aceste condiții, de ce se inventează motive politice, pentru că sunt pur și simplu motive politice”,

 

a conchis Maria Grapini.

Daniel Buda (PNL) a susţinut şi el că, "încă din anul 2011, Consiliul a concluzionat că România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile tehnnice privind accesul în Spațiul Schengen", iar cele două state membre sunt astăzi "furnizori de pace, securitate și stabilitate în regiune, iar acest refuz de a intra în acest spațiu este de natură să ducă la creșterea populismului și a extremismului în regiune".

Buda a făcut referire la interese economice care determină în Consiliu poziția unor țări, așa cum este Olanda:

"Atrag atenția acesteia să nu uite că este unul dintre cei mai mari investitori în România, iar aceștia au pierderi însemnate în acest context. În același timp, să nu uite că Portul Constanța nu a fost și nu este de vânzare. Știu că avem probleme cu o guvernare dezastruoasă. Însă, Consiliul trebuie să înțeleagă că accesul în Spațiul Schengen nu este acordat pentru cei câțiva miniștri din Guvernul PSD-ALDE, ci milioanelor de cetățeni români și firmelor din România care nu pot fi pedepsiți și trebuie să se bucure de aceleași drepturi ca toți cetățenii UE".

Şi Gabriela Zoană (S&D) a acuzat "interese economice ale anumitor ţări", la fel ca şi Cristian Buşoi (PPE), care s-a referit şi el la Olanda.

Interesul Olandei pentru Portul Constanţa a fost scos la înaintare şi de social-democrata Claudia Ţapardel.

"E momentul ca anumite state membre şi în special Olanda să renunţe la interesele politice şi economice egoiste care determină blocarea accesului României la Spaţiul Schengen. Nu se mai poate să tolerăm o astfel de situaţie şi o să transmit şi eu în calitate de român că Portul Constanţa aparţine României şi românilor şi nu este de vânzare", a spus Ţapardel.

Ea a mai spus că raportul ar trebui să conţină un deadline pentru aderare.

Alţi eurodeputaţi au vorbit de dublu standard, afirmând că cele două state ar trebui să adere la Schengen. Unii au spus că prin astfel de comportamente sunt încurajaţi euroscepticii, dar nu au fost uitaţi nici paşii înapoi pe care România îi face în ultimul timp în lupta anticorupţie. Totodată, a fost reiterată ideea că nu există nicio legătură între Schengen şi MCV.