PE a dezbătut luni seara un raport al lui Serghei Stanișev privind aderarea României și Bulgariei la Schengen. Unii eurodeputați au arătat cu degetul spre Olanda, căreia i-au transmis că Portul Constanța nu e de vânzare.

Raportul liderului socialiștilor, bulgarul Serghei Stanișev, reamintește că "toate condițiile necesare pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen au fost îndeplinite de către Bulgaria și România în 2011", și "regretă faptul că în cei șapte ani de atunci, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, în ciuda apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei, cât și din partea Parlamentului.

Totodată, documentul, care urmează să fie votat marți, subliniază că, "fără a aduce atingere Mecanismului de Cooperare și Verificare, în ceea ce privește aplicarea deplină a acquis-ului Schengen, nu ar trebui introduse criterii suplimentare sau legături cu alte mecanisme și politici ale Uniunii, altele decât condițiile prealabile specificate în Actul de aderare din 2005" și invită statele membre să ia o decizie cu privire la extinderea Spațiului Schengen doar pe baza îndeplinirii condițiilor pertinente pentru aplicarea acquis-ului Schengen în urma finalizării procesului de evaluare. 

Raportul mai îndeamnă Consiliul să prezinte cât mai curând cu putință un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, pe baza proiectului său de decizie din 29 septembrie 2010, și, "prin intermediul unui singur act juridic, să ia o decizie imediată pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene".

În cadrul dezbaterii de luni seara, Stanișev a deplâns lipsa de la dezbatere a unui reprezentant al Consiliului UE, instituție pe care a acuzat-o că în ultimii șapte ani a încălcat regulile UE prin eșecul de a lua o decizie privind primirea României și Bulgariei în Schengen.

Lipsa unui reprezentant al Consiliului a fost criticată de mai mulți membri ai PE

El a respins și ideea unei aderări în etape, mai întâi cu frontierele aeriene, susținând că ar crea un precedent periculos, iar frontierele terestre ar rămâne pe termen nedefinit în afara Schengen, ceea de aduce prejudicii economice celor două state.

Din partea Comisiei Europene a fost prezent Tibor Navracsics, comisar responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport. Acesta a reiterat faptul că Executivul de la Bruxelles sprijină aderarea României și Bulgariei la Schengen, reamintind că decizia aparține Consiliului, iar CE și Parlamentul European nu au niciun rol.

Eurodeputatul PSD Emilian Pavel a susținut că cetățenii români și bulgari sunt discriminați, fiind vorba de un joc politic al Consiliului, "care nici măcar n-a făcut efortul de a veni aici pentru a asculta cerințele noastre".

El i-a cerut lui Navracsics să transmită prim-vicepreședintelui Frans Timmermans și celorlalți comisari să nu accepte o aderare în etape: "Noi îndeplinim toate criteriile tehnice, am investit mulți bani pentru a securiza frontierele externe și o facem foarte bine".

Laurențiu Rebega (ECR) a declarat că are senzația că românii și bulgarii sunt "ținuți în antecameră ca niște rude sărace".


Maria Grapini (Grupul S&D) a susținut că, în 2011, Consiliul a fost "de acord cu verificarea și evaluarea făcută de specialiști care au constatat că nu doar că și-au făcut lecția, România și Bulgaria au cheltuit, au făcut investiții ca să răspundă Regulamentului Schengen".

 

"Din păcate, elevul indisciplinat nu este aici. Consiliul nu este aici. Ce dorește de fapt Consiliul? De ce mai suntem 750 de eurodeputați, dacă 27 de state, de fapt nu 27 de state, ci unul, doi, trei șefi de stat decid să încalce un regulament care este foarte clar și pe care cele două state îl îndeplinesc? Aici vorbim despre libertatea de mișcare a cetățenilor, vorbim despre pierderi economice și vorbim de faptul că există o discriminare clară între state și între cetățenii statelor membre. Eu cred că o să fac o scrisoare Consiliului – am făcut multe scrisori până acum, am luat de multe ori cuvântul pe această temă – să propun desființarea Parlamentului European, dacă democrația este cu capul în jos, și un Parlament care are cea mai mare reprezentativitate, o rezoluție și un punct de vedere legat de acest subiect, o Comisie la rându-i are un punct de vedere, evaluatorii, specialiștii spun că îndeplinim aceste condiții, de ce se inventează motive politice, pentru că sunt pur și simplu motive politice”,

 

a conchis Maria Grapini.

Daniel Buda (PNL) a susținut și el că, "încă din anul 2011, Consiliul a concluzionat că România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile tehnnice privind accesul în Spațiul Schengen", iar cele două state membre sunt astăzi "furnizori de pace, securitate și stabilitate în regiune, iar acest refuz de a intra în acest spațiu este de natură să ducă la creșterea populismului și a extremismului în regiune".

Buda a făcut referire la interese economice care determină în Consiliu poziția unor țări, așa cum este Olanda:

"Atrag atenția acesteia să nu uite că este unul dintre cei mai mari investitori în România, iar aceștia au pierderi însemnate în acest context. În același timp, să nu uite că Portul Constanța nu a fost și nu este de vânzare. Știu că avem probleme cu o guvernare dezastruoasă. Însă, Consiliul trebuie să înțeleagă că accesul în Spațiul Schengen nu este acordat pentru cei câțiva miniștri din Guvernul PSD-ALDE, ci milioanelor de cetățeni români și firmelor din România care nu pot fi pedepsiți și trebuie să se bucure de aceleași drepturi ca toți cetățenii UE".

Și Gabriela Zoană (S&D) a acuzat "interese economice ale anumitor țări", la fel ca și Cristian Bușoi (PPE), care s-a referit și el la Olanda.

Interesul Olandei pentru Portul Constanța a fost scos la înaintare și de social-democrata Claudia Țapardel.

"E momentul ca anumite state membre și în special Olanda să renunțe la interesele politice și economice egoiste care determină blocarea accesului României la Spațiul Schengen. Nu se mai poate să tolerăm o astfel de situație și o să transmit și eu în calitate de român că Portul Constanța aparține României și românilor și nu este de vânzare", a spus Țapardel.

Ea a mai spus că raportul ar trebui să conțină un deadline pentru aderare.

Alți eurodeputați au vorbit de dublu standard, afirmând că cele două state ar trebui să adere la Schengen. Unii au spus că prin astfel de comportamente sunt încurajați euroscepticii, dar nu au fost uitați nici pașii înapoi pe care România îi face în ultimul timp în lupta anticorupție. Totodată, a fost reiterată ideea că nu există nicio legătură între Schengen și MCV.