Formațiunea extremistă AUR a depus marți solicitarea pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie, scopul fiind începerea procedurii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.

Un alt scop al solicitării de convocare a Parlamentului, potrivit extremiștilor de la AUR, este acela de "a cere socoteală unui Guvern care s-a dovedit o simplă mascaradă a aceleiași guvernări nefaste PSD-PNL care a prăbușit România".

"Am luat această decizie ca răspuns direct la strigătul de disperare al românilor care au ieșit în stradă pentru a-și apăra democrația. Într-o țară normală, președintele ar fi trebuit să iasă public, să își asume responsabilitatea și să demisioneze, împreună cu guvernul pe care l-a nominalizat. Regimul Iohannis, alături de complicitatea PSD, PNL și UDMR, a aruncat România într-o criză politică fără precedent, cu consecințe economice catastrofale asupra românilor, iar noi, AUR, suntem hotărâți să punem capăt acestui coșmar politic", a transmis formațiunea.

De asemenea, AUR spune că răspunde solicitării Partidului Oamenilor Tineri (POT) de a susține cererea de suspendare a lui Klaus Iohannis.

Toți cei 91 de parlamentari AUR au semnat deja pentru demararea procedurii de suspendare și consideră că este responsabilitatea tuturor parlamentarilor, indiferent de apartenența politică, "să pună interesele naționale înaintea celor personale sau de partid".

AUR reamintește și că protestul din 12 ianuarie a fost un semnal clar că "românii nu mai acceptă ca țara lor să fie capturată de interese ilegitime". 

Extremiștii amenință și că va folosi toate instrumentele legale pentru a se asigura că legile și Constituția sunt respectate, iar România își recapătă demnitatea.

Ce spune Constituția

Articolul 95 din Constituția României spune: "În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută."

Tot Constituția spune clar că propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor (30%) și se aduce, neîntârziat, la cunoștință președintelui.

Formațiunile extremiste AUR, POT și SOS adună împreună peste 30% din actualul Parlament, astfel că primul pas pentru suspendare este îndeplinit.

Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.

Ce spune Legea Referendumului

Legea 3/2000 arată la articolul 8 că referendumul pentru demiterea președintelui României este obligatoriu și se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, în condițiile prevăzute la art. 95 din Constituție. Cetățenii care participa la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României?".

Ca referendumul să fie valabil, la vot trebuie să participe cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, iar cel puțin 25% dintre votanți trebuie să fie de acord cu demiterea.

Apoi, măsura demiterii din funcție a președintelui intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii Curții Constituționale de confirmare a rezultatelor referendumului.

Matematica parlamentară

Parlamentul adună 466 de parlamentari, iar pentru admiterea solicitării de suspendare a președintelui este nevoie de 117 semnături. Senatorii și deputații AUR, POT și SOS sunt în număr de 162.

Pentru inițierea unui referendum, care se supune la vot în plenul reunit al Parlamentului, este nevoie de 234 de voturi. Asta înseamnă că formațiunile extremiste mai au nevoie de 72 de voturi de la celelalte partide. Deși USR a cerut în repetate rânduri demisia președintelui Klaus Iohannis, iar voci din PNL au propus ca partidul să ceară public plecarea lui Iohannis de la Cotroceni, așa cum a scris G4Media, însă sunt slabe șanse ca demersul să aibă succes.

Scenariul în care Iohannis pleacă. Ce urmează?

În cazul în care Klaus Iohannis este demis, până la alegerile prezidențiale (pe care Guvernul urmează să le aprobe joi pentru datele de 4 mai - turul I și 18 mai - turul II), președinte interimar al României va fi președintele Senatului, al doilea om în stat, adică liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, potrivit art. 98 din Constituție.

Un președinte interimar nu poate să adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii, nu poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură și nici ca, după consultarea Parlamentului, nu poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național (Articolele 88-90 din Constituție).

EURACTIV România a stat de vorbă cu politologul Cristian Pîrvulescu, care a explicat ce șanse au extremiștiii să îl suspende pe Klaus Iohannis.

 

"Atâta timp cât Coaliția rămâne pe pozițiile pe care le-a exprimat, nu există majoritatea necesară. Nu știu dacă USR s-ar lăsa prins în această manifestare, având în vedere că USR rămâne un partid care nu reușește să se debaraseze de tendințele anti-sistem, fără să înțeleagă că în acest fel legitimează doar pozițiile de extremă-dreapta", a spus Pîrvulescu pentru EURACTIV România.

De asemenea, politologul nu crede că judecătorii Curții Constituționale vor valida referendumul.

 

"Ceea ce încearcă, de fapt, AUR și celelalte partide de extremă-dreapta este să destabilizeze situația politică din România și guvernarea, folosind popularitatea redusă a președintelui Iohannis și o așa-zisă continuare ilegitimă a mandatului. Ceea ce este fals, nici măcar nu există argumente (pentru demiterea președintelui - n.r.). CCR nu își va da avizul pe o asemenea cerere. Este doar o încercare tipică pentru grupările pro-ruse de a destabiliza România, care este și așa pe marginea prăpastiei, dacă nu cumva suntem deja în zbor către fundul prăpastiei", a mai spus politologul.

Cristian Pîrvulescu nu crede că formațiunile extremiste au naivitatea să creadă că pot reuși să-l suspende pe Klaus Iohannis, dar folosesc acest lucru "bazându-se pe lipsa de popularitate a președintelui, care a crescut în timp și care are la bază și comunicarea specială a lui Iohannis. O comunicare care este foarte rară, iar această raritate creează condiții pentru proliferarea teoriilor conspiraționiste".

Pîrvulescu vorbește și de "grupări" liberale care au cerut ca PNL să solicite la rândul său demisia președintelui, nicidecum demiterea. El numește aceste grupări ca fiind "apropiate de evangheliști".

"Știm foarte bine că gruparea de extremă-dreapta se bazează foarte mult și pe evangheliștii din România. Orice analiză pe rețelele sociale demonstrează o relație între cei care susțin fanatic așa-zisele poziții tradiționaliste și manifestările religioase de tip evanghelist. (...) Cei despre care vorbim (din PNL - n.r.) vin din zona asta penticostală și întotdeauna a au fost reprezentanții unor tendințe pe care diplomatic le-aș numit ultraconservatoare", a adăugat acesta.

Legat de protestul de pe 12 ianuarie din București, la care AUR susține că au participat 100.000 de oameni, însă estimările arată în jur de 20-30.000, politologul vede mai mult o încercare de apropiere a spațiului virtual de cel fizic și mai puțin un protest anti-sistem.

Astfel, AUR a încercat să arate că "poporul e cu ei", doar că "s-a exagerat foarte mult cifra de participare la manifestație", iar cei care au exagerat, "unii dintre ei declarați adversari ai extremiștilor, au făcut-o mai degrabă pentru a creea imaginea pericolului pe care îl reprezintă extrema-dreaptă".

"Nu cred că trebuie să exagerăm. AUR e un partid anti-sistem, doar că marea problemă a domnului Simion este că, încercând domnia sa să nu mai fie atât de anti-sistem, a pierdut sprijinul electoratului de extremă-dreapta, care, format binișor din teoriile conspiraționiste de pe rețelele sociale, în special pe TikTok, este anti-sistem și nu agreează candidații care se normalizează", mai este de părere politologul român.

În final, Cristian Pîrvulescu vede mișcările extremiste la care aderă oamenii prin prisma "fracturii" dintre generații, iar "unii au aderat atât de mult la TikTok, încât nu mai au nicio șansă".

Președintele Klaus Iohannis s-a poziționat deja vizavi de plecarea lui din funcție pe data de 18 decembrie, înainte de Summitul UE-Balcanii de vest de la Bruxelles.


"Am observat în spațiul public fel și fel de interpretări. Constituția noastră, în acest punct, este foarte clară și această situație este expres prevăzută în art. 82 din Constituție. Nu este o ingerință din partea mea în treburile constituționale, ci este articol de Constituție. Mandatul președintelui se încheie în momentul în care președintele nou ales depune jurământul. Punct! Fără niciun fel de posibilitate de interpretare. CCR nu mi-a prelungit mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil n-au avut timp să citească articolul din lege, chit că e numai un rând. CCR a subliniat că există acest articol și acesta se aplică. Atât! Deci CCR a spus. Asta a spus CCR și asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituția îmi spune că trebuie să stau? Nu este o alegere. Dacă aș pleca, ar trebui să plec prin demisie, ori să plec prin demisie este posibil, dar n-aș face-o fără o motivație extrem, extrem de solidă pentru un interes public, nu pentru interesul unui politician sau alt politician care vrea să se profileze împotriva mea", a spus Iohannis, întrebat dacă e decis să rămână președinte și după 21 decembrie.

Klaus Iohannis a mai spus că unii politicieni vor "să pară că ei sunt salvatorii națiunii și eu nu".

În concluzie, nu este clară poziția actuală a președintelui față de solicitările tot mai dese de plecare a sa din funcție, ținând cont că este din nou absent din spațiul public, iar agenda lui de lucru este neactualizată de pe 20 decembrie 2024.