Odată promulgată legea, românii nu vor mai avea primari, șefi de CJ, consilieri locali și județeni condamnați pentru viol, pornografie infantilă, pedofilie, proxenetism sau corupție, transmite USR.

„Proiectul acesta s-a născut din dorința de a proteja copiii și l-am lucrat împreună cu Salvați copiii, după ce am văzut cu toții, anul trecut, cum un primar care a întreținut relații sexuale cu o fată de 13 ani, vreme de trei ani, a fost reales într-o funcție. Și zilele acestea, am văzut mare scandal cu un deputat. În lipsa acestei legi, astfel de oameni pot fi în continuare în fruntea comunităților și, mai rău, în fruntea țării. Legea adoptată astăzi, la propunerea USR, stabilește interdicții clare. Violatorii de copii și corupții nu au ce căuta în funcții. Astăzi, s-a auzit o voce clară din Parlament: Fără penali în funcții publice! Legea va merge la promulgare la președinte, sperăm să aibă zero toleranță față de penali și legea să intre cât mai rapid în vigoare”, declară deputata USR Diana Stoica, unul dintre inițiatorii legii. 

Proiectul USR modifică Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale (115/2015) în sensul introducerii interdicției de a depune candidaturi și de a fi alese persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia sau dezincriminarea.

Inițial, proiectul, inițiat de USR și semnat de parlamentari PNL, PSD și AUR, prevedea interzicerea participării în alegeri a tuturor persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra minorilor (viol, pornografie, trafic, vătămări corporale grave etc.), până la reabilitare.

„Nu mai este vorba doar despre minori. Vorbim despre toți condamnații, abuzatori de minori sau traficanți de persoane, violatori, corupți si alte soiuri de penali. Este de datoria noastră să nu mai permitem infractorilor să ajungă să conducă și să ia decizii pentru români, fie că vorbim despre comunități locale sau Parlament. A fost nevoie să vină legea să spună că nu e normal așa ceva”, a declarat deputatul Cătălin Teniță, între timp plecat din USR și membru REPER.

„Am pornit de la o lege cu care să protejăm copiii, în condițiile în care numărul condamnărilor indică faptul că în România, cel puțin un copil din cinci riscă să ajungă victimă a unui abuz sexual până la vârsta de 18 ani. Viol. Pornografie. Trafic. Vătămări corporale grave. Și așa mai departe. Faptul că alături de colegii deputați am extins și adoptat această lege cu referire la toți infractorii îmi spune că da, România caută să se vindece. Îmi doresc totodată să folosim această oportunitate ca să discutăm mult mai mult despre chestiunile legate de protecția minorilor împotriva prădătorilor sexuali, în condițiile în care avem trei noi cazuri sonore de abuzuri cu victime minore doar în ultimele zece zile, cazuri care riscă să fie băgate sub preș dacă nu ajung și nu rămân în atenția publicului”, a arătat deputatul Cătălin Teniță.

Fără penali în Parlament

Tot marți, deputații au votat propunerea legislativă inițiată în 2017 de PNL, pe vremea când la guvernare se afla Coaliția PSD-ALDE-UDMR, pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Legea, respinsă tot în 2017 de Senat, a fost adoptată acum cu 250 de voturi "pentru" și unul "contra", după ce în ultima lună s-a aflat de mai multe ori pe ordinea de zi a plenului, dar a tot fost amânată.

Prin acest proiect se modifică art. 52 alin. (14) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în sensul stabilirii interdicției de a candida la alegerile parlamentare pentru persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive. 

Astfel, nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese și persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.

Cele două legi merg la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.