"Am văzut niște cifre foarte interesante. Mai mult de 1% din angajații din România au un salariu mai mare de 3.000 de euro net. Crește ponderea celor care au salarii mai mari de 1.000 de euro, ceea ce înseamnă că ne îndreptăm în direcția pe care am vrut-o din primul moment. România nu mai e o destinație pentru cei cu salarii mici", a declarat Florin Cîțu înaintea ședinței conducerii PNL.

Întrebat ce se întâmplă cu românii care au salariul minim pe economie, premierul a refuzat să răspundă concret, afirmând doar că s-au creat locuri de muncă și au fost creșteri salariale.

Jurnaliștii i-au mai spus acestuia că inflația duce la situații în care oamenii nu mai simt creșterile mici de salarii, iar premierul a replicat: "Nu sunt cifre pe care le-am spus eu, le-am citit în presă. Vorbim de salarii mari, ceea ce înseamnă că România devine o destinație pentru investiții".

Totuși, el a adăugat că salariile și prețurile sunt determinate de cerere și ofertă, nu de intervenția Guvernului.

"O economie liberală este o economie care creează oportunități pentru toți românii", a explicat premierul.

Realitatea, alta față de prezentată de Florin Cîțu

Aproximativ 35 milioane de persoane din Uniunea Europeană, însemnând 28 la sută din populație, au prea puțini bani pentru a-și permite să meargă vara într-o vacanță de o săptămână, arată un studiu publicat luni de Confederația Europeană a Sindicatelor (CES). Românii sunt printre cei mai afectați europeni din acest punct de vedere, dar paradoxal, nu situația lor este cea mai rea, ci a locuitorilor dintr-o țară care, în mod ironic, este o destinație preferată pentru concedii, notează digi24.ro.

86,8% dintre românii supuși riscului sărăciei nu pot să plece în vacanță, comparativ cu 46,7% pentru cei cu venituri de peste 60% din medie. Acest decalaj de 40,1 puncte procentuale a crescut cu 17,1 puncte procentuale începând din 2010. Este vorba de cea mai mare creștere a decalajului înregistrată în ultimul deceniu în rândul statelor membre.

Previziunile BNR despre economie - nu prea îmbucurătoare

Banca Națională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și la 3,4% pentru sfârșitul anului viitor, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, citate de Agerpres.

"După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflația care va fi anunțată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulți colegi, va depăși 5%, sau va fi în jur de 5%. Și subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârșitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este și aici, există tendința să se spună așa: Banca națională prognozează de acum înainte o inflația de 5,6%, prețurile vor crește cu 5,6%. Nu este așa. Inflația e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînțeles și cu acțiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creșterilor de preț și acesta este efortul nostru, să menținem inflația între 5 - 5,5% până la sfârșitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele prețurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 și ceva la sută. Am punctat și trimestrul III și trimestru IV, sfârșit de trimestru ca să vedeți că acești 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că prețurile vor crește de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuși să ținem prețurile undeva între 5 și 5,5%. Mă refer la indicele prețurilor de consum. Deci creșterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârșitul anului următor datorită faptului că dispare și efectul de bază din in ianuarie cu electricitatea și cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele prețurilor de consum coboară la 3,4%", a spus Mugur Isărescu.