Liderul AUR, George Simion, nu înțelege de ce miercuri, 15 martie, când este sărbătorită Ziua maghiarilor de pretutindeni, Parlamentul nu lucrează, la fel cum "nu s-a lucrat nici pe 8 martie, nici pe 1 martie".

"Aș începe această conferință de presă urând un sincer la mulți ani tuturor maghiarilor de pretutindeni. Mâine (miercuri - n.r.) este Ziua Națională a Ungariei și au tot respectul și prețuirea noastră, inclusiv etnicii maghiari care trăiesc în România, dar nu înțelegem de ce mâine nu se lucrează în Camera Deputaților și în Senati? Puteam avea, foarte frumos, un eveniment specific de ziua vecinilor maghiari, dar faptul într-o zi de miercuri nu se lucrează, cum nu s-a lucrat nici pe 8 martie, nici pe 1 martie, ne arată unele lucruri despre procedurile parlamentare și despre orice formă de a încerca să se eludeze munca în Palatul Parlamentului", a spus Simion în fața plenului de la Camera Deputaților.

Conform recensământului din anul 2011, populația de etnie maghiară înregistrată în România a fost de 1.227.600, ceea ce reprezintă 6,5% din populația țării noastre.  

Depusă în Parlament în anul 2017, Camera Deputaților a respins în 2020 inițiativa UDMR prin care data de 15 martie devenea prin lege sărbătoarea comunității maghiare. 

Legea a fost scoasă de la sertar în 2020, după ce președintele Klaus Iohannis a lansat un atac la adresa PSD, acuzând partidul că vrea "să dea Ardealul ungurilor".

„E incredibil ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD-ul a ajutat UDMR-ul să treacă prin Camera Deputaților o lege care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD, este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României. În timp ce noi, eu, Guvernul, ne luptăm cu pandemia de coronavirus, PSD-ul, marele PSD, se luptă în birourile secrete ale Parlamentului ca să dea Ardealul ungurilor”, a spus Iohannis.

​UDMR i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să-și ceară scuze pentru declarația făcută de la Cotroceni referitoare la legea privind Ținutul Secuiesc, Kelemen Hunor susținând că este un mesaj tipic PRM-ist care instigă la ură împotriva maghiarilor.

Ziua maghiarilor de pretutindeni este o sărbătoarea care are atât în Ungaria, cât și în comunitățile de maghiari din alte țări. Ea marchează începutul Revoluției din 1848, când locuitorii celor două orașe maghiare despărțite de Dunăre, Buda și Pesta, au ieșit în număr mare pe străzi. Oamenii erau sub impresia revoluțiilor declanșate în Paris și în Viena, iar liderii revoluționari, în frunte cu Lajos Kossuth, care era avocat și jurnalist maghiar, au formulat o proclamație cu 12 puncte. Cu sprijin țarist, austriecii aveau să înfrângă apoi Revoluția.