UPDATE

"România și ministrul Bode sunt partenerii mei, putem crea alianțe la nivel european pentru a putea pune presiune asupra CE în vederea imbunătățirii sistemului dee securitate internă", a declarat Gerhard Karner, adăugând că înțelege dorința românilor și a autorităților de la București de a adera la Schengen.

La București, Karner a vizitat și Centrul operațional de coordonare al Poliției Române de frontieră, apreciind munca polițiștilor români, care au reușit să prindă inclusiv călăuze de origine română.

"Am făcut progrese, dar mai e încă o cale lungă", a spus oficialul austriac.

Karner a apreciat munca polițistilor români în lupta împotriva călăuzelor și a abuzurilor la  politica de azil, amintind că în urma colaborării bilaterale au reușit să aresteze inclusiv călăuze de origine română. 

"Pentru protecția frontierelor externe avem nevoie de o presiune mare la adresa Comisiei pentru a obține o formă superioară de securitate la frntierele externe", a spus el reamintind că protecția nu funcționează pe deplin.

El a apreciat și participarea României la proiectul-pilot de la granița cu Serbia, demarat în martie 2023.

"România și ministrul Bode sunt partenerii mei, putem crea alianțe la nivel european pentru a pune presiune asupra Comisiei Europene în vederea îmbunătățirii sistemului de securitate internă".

La rândul său, ministrul român de interne Lucian Bode a precizat că autoritățile e la București au înțeles "foarte bine preocuparea Austriei în ceea ce privește gestionarea migratiei ilegale si drept dovadă ne-am implicat foarte activ în lupta împotriva acestui fenomen, atât la nivel bilateral, cât și la nivel european".

"Echilibrul dintre drepturi și obligații e esențial, nu e firesc ca noi, România, să ne asumăm numai obligații, fără a beneficia de drepturile care ni se cuvin ... România contribuie constant și activ la eforturile generale de consolidare a securității UE", a spus Bode.

După ce România nu a fost primită în Schengen în decembrie 2022, autoritățile române au pus "în miscare" acțiuni și inițiative la nivel bilateral și european.

"Procesul de aderare al României la Schengen trebuie să se finalizeze în anul 2023 ... e un drept instituit prin tratatele europene pentru toate statele membre", a reiterat Bode, adăugând că România e "parte a soluției, nu a problemei".

Ce documente au semnat cei doi miniștri:

1. Memorandum de înțelegere privind cooperarea consolidată în punctul de contact Oradea prin care va fi dezvoltată "cooperarea foarte bună pe care o avem la nivel operațional". 

Austria urmează să trimită de la 1 iunie 2023 un ofițer de legătură la Oradea.

2. Memorandum între Ministerul român de interne, Ministerul austriac de interne și Poliția națională din Ungaria privind stabilirea unor patrule comune ungaro-austriece în zona și în punctul de trecere a frontierei Nădlac II.

3. Un aranjament comun cu privire la stabilirea de acțiuni comune pentru gestionarea migrației ilegale pe ruta est-mediteraneană.

"Vom putea trimite un reprezentant al MAI la Viena în cadrul platformei comune de cooperare care să lucreze alături de experți austrieci și din alte state membre în combaterea migrației ilegale", a anunțat Lucian Bode.

Cei doi miniștri au refuzat să ia întrebări, în pofida insistențelor jurnaliștilor.

****

Ministrul austriac de Interne a declarat miercuri, la București, în prezența omologului Lucian Bode: "Nu pot să dau o dată pentru intrarea României în Schengen". El a mai declarat și că sunt multe puncte comune între România și Austria care trebuie discutate.

"Nu lucrăm împotriva României, ci împreună cu România ca să reparăm sistemul”, a spus Karner, care a adăugat au fost peste 110.000 de solicitanți de azil în 2022, acesta fiind "cel mai mare număr raportat la populație", iar asta "arată că sistemul nu funcționează".

Cei doi oficiali au intrat la discuții oficiale, urmând ca la ora 17:00 să susțină o conferință comună de presă.

+++

Potrivit Die Presse, nu există semnale că Austria ar putea renunța la blocajul său privind extinderea spațiului Schengen.

Conform  exxpress.at, preluat de News.ro, "tema principală a discuțiilor de la București va fi situația migrației în UE, în special lupta comună împotriva traficului de migranți și a abuzurilor în materie de azil, precum și protecția frontierelor externe”.

Cu o zi înaintea sosirii în România, Karner a prezentat o situație privind traficul de persoane.

În 2022, au fost arestați în Austria 712 traficanți - cu 61% mai mulți decât în 2021, a arătat el. În 2021, 441 de traficanți au fost reținuți în Austria, iar în 2020 au fost 311, numărul lor fiind mai mare în acești ani chiar și față de situația de dinainte de pandemie, pentru că în 2019 autoritățile austriece au prins doar 242 de traficanți, "semnificativ mai puțini".

Dintre traficanții reținuți în 2022, românii au fost pe locul al patrulea, potrivit statisticilor prezentate. Cei mai mulți au fost sirieni - 103, urmați de turci - 68, ucraineni - 53, români - 52 și austrieci - 34.

Potrivit News.ro, Karner a afirmat în conferința de presă că brutala mafie a traficanților va continua să fie combătută cu hotărâre. În acest scop, ministrul austriac de interne a spus că se bazează pe controlul punctelor de frontieră și al zonelor de frontieră, atât la nivel național, cât și internațional.  

”Este relansat dialogul româno-austriac cu ton și așteptări moderate", afirmă sursele citate, care apreciază însă că, odată cu depășirea perioadei electorale din Austria, atitudinea dură manifestată până acum de oficialiii de la Viena față de România se poate atenua.