"Acum... acum aud o singură voce, a dumneavoastră, care pune această problemă. Nu! Nu am de gând să demisionez și nimeni nu mi-a cerut acest lucru, în afară de dumneavoastră. Am înțeles că cel care v-a furnizat informația v-ar fi sugerat același lucru. Repet, v-am răspuns la întrebare, da? Nu consider că acesta ar fi un motiv temeinic, serios, pentru ca cel puțin în această perioadă să iau în calcul vreo posibilitate de a demisiona și de a lăsa conducerea AEP fără președinte", a spus Greblă, întrebat dacă ia în calcul să demisioneze, dacă a auzit mai multe voci care îi cer asta sau dacă a discutat cu premierul.

Alte explicați date de Greblă:

"Deci, în ziua în care am venit președinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat niște ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă și sunt împuterniciți să semneze documente în relația cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizației președintelui Autorității Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse și celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale șefilor direcțiilor respective: Direcția Juridică, Direcția de Resurse Umane, Direcția Financiară și ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorității Electorale Permanente.

Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizațiile demnitarilor erau înghețate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: ,,cu condiția să-și desfășoare același fel de activitate în aceleași condiții”. Secretarul general și colegii mei, ceilalți care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate și că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului, fără să țină cont de această înghețare a salariului minim la nivelul anului 2019.

După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că în momentul în care ești trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul și am acordat transferul și după încă o săptămână a înștiințat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizația președintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi, am spus despre ce e vorba.

Părerea Curții de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de înghețare a indemnizației la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeași zi. Tot în aceeași zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reținute și îmi vor fi reținute diferențele de bani până ajungem la zero cu această situație. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, numai... șase, nu mai știu exact. În fiecare lună mi-au fost reținute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situație. Raportul Curții de Conturi nu a fost finalizat, însă eu am intrat în legalitate încă de atunci, am semnat angajamentul de plată, astfel încât din punct de vedere al Curții de Conturi lucrurile sunt închise, dar ele trebuie formalizate prin raportul pe care îl încheie, cum bine știți, după fiecare control."

Întrebat dacă, în contextul în care mai toate salariile sunt înghețat în sectorul public la nivelul din 2019 lui nu i s-a părut ceva ciudat o majorare atât de mare, Greblă a replicat: "Nu mi s-a părut ceva ciudat, pentru că v-am spus, nu m-am uitat în niciunul din... am văzut că există toate semnăturile. Asta este o activitate curentă. Vă spuneam înainte de conferința de presă că astăzi am semnat aproximativ 200 de ordine prin care salariile funcționarilor publici ai AEP-ului au fost mărite cu 5% de la 1 septembrie. Ordinele sunt întocmite în două exemplare, au câte patru-cinci semnături pe spate. Nu am verificat la nici unul din cele 200 de ordine dacă salariile alea sunt înmulțite cu cinci, șase sau cu patru".

El a adăugat că nici în cazul său nu s-a uitat ce indemnizație are.

+++

Toni Greblă a încasat, în 2023, mai mulți bani decât avea dreptul legal ca președinte al Autorității Electorale Permanente, iar Curtea de Conturi i-a cerut să returneze o parte din sumă, să își reducă salariul lunar, dar și diurna, potrivit Snoop.ro.

Curtea de Conturi a descoperit plățile supradimensionate făcute de AEP către Toni Greblă în primăvara lui 2024, la un an după instalarea în funcție, potrivit mai multor documente consultate de site-ul de investigații Snoop.ro.

Suma de recuperat este de aproape 24.000 de euro.

Din pensie, pensii speciale, salarii și diurne, Toni Greblă a câștigat anul trecut peste 700.000 de lei (140.000 de euro).

Greblă recunoaște că a fost o problemă cu salariul său, dar dă vina pe predecesorul său, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, cu care este în conflict de mai multă vreme.

Toni Greblă a fost votat ca președinte al Autorității Electorale Permanente pe 28 martie 2023. El a fost susținut pentru această poziție de PSD și PNL, dar propunerea a venit din partea partidului condus de Marcel Ciolacu.

Greblă a semnat un acord cu AEP de restituire a banilor încasați în plus.