"Condamnăm reacția ministrului Sebastian Burduja și considerăm că a comis un derapaj ireconciliabil cu principiile democratice și cu obligațiile funcției pe care o ocupă. Prin instigarea publică la procese împotriva societății civile, el a demonstrat nu doar o neînțelegere periculoasă a democrației, ci și o atitudine profund ostilă față de dreptul fundamental la liberă exprimare și participare publică", susține Greenpeace într-un comunicat de presă, adăugând că este "inacceptabil ca cineva în această poziție să furnizeze informații false care manipulează și distorsionează realitatea".

"Spre exemplu, Greenpeace România, birourile regionale și Greenpeace International au fost implicați activ atât în proteste față de Rusia și importurile de gaz fosil, cât și în răspunsul față de deversarea de petrol din Marea Neagră, menționată de ministrul energiei în mesajul său. O simplă căutare pe internet l-ar fi ajutat pe dânsul să găsească aceste informații, dacă într-adevăr ar fi fost interesat să o facă. Printr-o declarație ce pare desprinsă dintr-un manual de intimidare politică, ministrul nu doar că încurajează represaliile împotriva societății civile, ci și transmite un avertisment clar: oricine îndrăznește să critice va plăti scump. Și acesta e doar începutul", susține Greepeace.

Organizația consideră că nu este o simplă poziție guvernamentală, ci "un atac frontal asupra dreptului fundamental la participare publică și la justiție".

"Când un oficial de rang înalt nu doar tolerează, ci incită activ la astfel de procese menite să reducă la tăcere vocile critice, asistăm la o deturnare periculoasă a statului de drept. Astăzi atacă dreptul fundamental de participare la justiție. Ce urmează? Care sunt următoarele drepturi pe care vor să le restricționeze? Dreptul la libertate? Dreptul la sănătate? Dreptul la educație?", a comentat Greenpeace declarațiile lui Burduja, făcute în urma unui proces pierdut de asociația non-guvernamentată în Morton County, SUA.

Greenpeace reamintește că România și-a asumat obligații sub tratate europene și internaționale la cel mai înalt nivel, de a asigura acces la justiție organizațiilor de mediu în cauze de interes public, precum costuri rezonabile și calitate procesuală activă, cum ar fi Convenția de la Aarhus, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Directiva pe evaluarea proiectelor asupra mediului.

În plus, subliniază aceștia, anul trecut, Uniunea Europeană a aprobat directiva prin care prin care jurnaliștii, organizațiile media, apărătorii drepturilor omului, activiștii, cercetătorii și artiștii vor fi protejați în statele membre de acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (acțiuni cunoscute ca Strategic lawsuit against public participation sau SLAPP).

"Un ministru care își folosește poziția pentru a încuraja represalii împotriva celor care contestă proiecte cu impact asupra mediului și comunităților nu poate rămâne în funcție. Astfel de declarații sunt incompatibile cu valorile europene, cu interesele României și cu o guvernare responsabilă. Cerem de urgență prim-ministrului, Marcel Ciolacu, să intervină și să acționeze decisiv prin demiterea ministrului Energiei, Sebastian Burduja", afirmă Greenpeace.

Burduja a susținut joi, într-o postare pe Facebook, că un tribunal american a decis că ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic și a solicitat tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva organizațiilor care introduc acțiuni cu rea-credință.

"Nu e un caz izolat. De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiție) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiție la hidrocentrala Răstolița), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investițiile românești sunt nocive pentru mediu? Oare o investiție finalizată în proporție de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au eșuat cele două petroliere rusești cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând, acum doar câteva luni, o tragedie majoră pentru ecosistemul marin? Este clar: România trebuie să se apere cu toate forțele. Aceste acțiuni în instanță nu sunt, de obicei, despre protecția mediului, ci despre blocarea dezvoltării naționale și a securității noastre energetice. Tactici de hărțuire, procese intentate cu rea-credință, avocați foarte bine plătiți - toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenței noastre", a scris Burduja.

El a anunțat că Ministerul Energiei lucrează la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea și accelerarea proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție.