Premierul Marcel Ciolacu a spus la debutul ședinței de Guvern că rectificarea bugetară este pozitivă, "fiindcă alocăm resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiții ale statului".

"Există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm România.84% din deficit merge în zona de investiții. Suntem primul stat european ca raport între deficit și volumul de investiții. Evident că la acest nivel record de investiții, crește și deficitul bugetar la 6,9% din PIB. Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local", a explicat Ciolacu.

El a adăugat că, practic, ce se face la această rectificare este să se aplice "modelul statelor europene puternice".

"Germania, Italia, Franța sau Spania așa au procedat, așa s-au dezvoltat și sunt în acest moment motoarele economice ale Europei! La fel procedăm acum și noi, fiindcă România a ajuns la maturitatea politică să își asume asemenea decizii. Nu îmi este deloc teamă de această nouă anvergură pe care o luăm mai ales ținând cont de dezvoltare, fiindcă, repet, suntem sustenabili - nu alocăm banii numai pe consum, ci venim în continuare cu un plan serios pe investiții", a spus el.

Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro, a exemplificat Ciolacu. Tot el a explicat că ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, "primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani, iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute și mii de furnizori cu zeci de mii de angajați".

"Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. Mai mult, vin noi investiții în toată linia de dezvoltare a infrastructurii.De aceea, din punctul meu de vedere trebuie să mergem cu mult curaj înainte. Și, eu personal, n-am timp de filozofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investițiile erau la doar 1,7% din PIB, iar buffer-ul Ministerului de Finanțe era la 1 miliard de euro. De fapt,  doar au consumat, și nu au construit nimic", a conchis premierul.

+++

Rectificare pozitivă are loc ca urmare a creșterii veniturilor bugetare obținute printr-o mai bună colectare, digitalizarea ANAF și implementarea modulelor antifraudă (e-tva, e-transport, indicatorii de risc fiscal), susține Executivul.

Potrivit estimărilor ANAF, prin implementarea măsurilor privind amnistia fiscală se vor realiza încasări de 7,9 miliarde lei. De asemenea, se estimează o creștere a veniturilor aferente impozitului pe venit și salarii, cât și a contribuțiilor de asigurări sociale de peste 5,8 mld lei la bugetul general consolidat, în contextul creșterii veniturilor populației.

Rectificarea are patru piloni: susținerea investițiilor, a educației, sănătății și programelor sociale pentru cetățeni

Susținerea investițiilor

Bugetul pentru 2024 a fost de la bun început construit în jurul investițiilor esențiale în infrastructură, a marilor proiecte strategice și îmbunătățirii servicii publice pentru români.

Bugetul pentru investiții la începutul anului a însumat peste 120 miliarde lei, fiind anul cu cea mai mare pondere a investițiilor în PIB. La șapte luni, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de aproape 57 miliarde de lei cu 46,4% mai mult decât anul trecut. 

Susținerea investițiilor din fonduri europene pentru proiectele strategice de infrastructură se reflectă în această rectificare bugetară. Bugetele Ministerului Transporturilor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cresc cu 8,8 miliarde lei, ajungând împreună la o valoare de 48,5 miliarde lei a bugetelor actualizate. 

Prin alocările suplimentare din acest an bugetul pentru dezvoltare și investiții (care include și co-finantarile pentru programele regionale pentru fonduri europene, fondurile europene din politica de coeziune și PNRR) ale celor 3 ministere (Ministerul Transporturilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării) ajung la o valoare totală record a bugetelor cumulate de 66,9 miliarde lei. Este o creștere cu 41% față de anul trecut când au fost 47,4 miliarde lei.

Detaliat, prin această rectificare bugetară au fost alocate suplimentar următoarele sume:

Ministerul Transporturilor primește suplimentar aproape 5,5 miliarde lei pentru a continua cofinanțarea proiectelor de infrastructură finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. Bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ajunge la un nivel record de 35,5 miliarde lei, cu 50% mai mare decât bugetul aferent anului 2023.

Principalele obiective de investiții distincte pentru care s-au efectuat plăți în semestrul I al anului 2024 sunt Autostrada Sibiu – Pitești – 1,1 miliarde lei, Autostrada Ploiești - Buzău – 0,76 miliarde lei, Autostrada Buzău - Focșani – 0,72 miliarde lei, Autostrada de Centură București – 0,62 miliarde lei, Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria – 0,54 miliarde lei, Tren metropolitan Gilau-Floresti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bontida – 0,50 miliarde lei.

2. Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice va primi suplimentar 2 miliarde lei, ajungând la un buget de 18,3 miliarde lei, cu un plus de 88% comparativ cu bugetul anului 2023, respectiv 9,7 miliarde lei. Acest buget este destinat în cea mai mare parte continuării susținerii proiectelor de investiții din programele naționale „Anghel Saligny”, PNDL 1 și 2, precum și programele Companiei Naționale de Investiții, la care se adaugă complementar programele cu finanțare din PNRR aferente acestuia: Valul Renovării și de programele de susținere a mobilității urbane.

3. Ministerul Finanțelor primește suplimentar peste 14 miliarde pentru asigurarea cofinanțării pentru accesarea fondurilor europene pentru programele regionale (POR-uri 2021-2027), implementarea proiectelor de digitalizare ale Ministerului Finanțelor și schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanțelor (subvenția dobânzilor la IMM Invest Plus, subvenția accizei la motorină, schemele de ajutor de stat pt investiții - programul de industrializare).

4. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește în plus 4,4 miliarde lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene.

5. Ministerul Energiei va avea în plus 1,2 miliarde lei pentru proiecte de investitii destinate productiei de energie din surse regenerabile  și pentru închiderea în siguranță a minelor de huilă la Societatea Complexul Energetic Valea Jiului.Crește bugetul educațieiBugetul educației va crește și va ajunge la un nivel cu 61% mai mare decât anul trecut.

Alocarea suplimentară de peste 4,5 miliarde de lei pentru Ministerul Educației subliniază angajamentul Guvernului față de creșterea accesului la educație.

Din aceste fonduri vor fi finanțate salariile pentru cadre didactice, burse pentru elevi, naveta elevilor. Comparativ cu anul 2023, alocările Guvernului pentru educație cresc cu 61%, atigând un volum total de 58,5 miliarde de lei, cu 22,2 miliarde de lei peste nivelul cheltuielilor din anul 2022.

Fonduri suplimentare vor fi alocate și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene inclusiv pentru fnanțarea unor programe educaționale. Astfel, MIPE primește peste 3,3 miliarde lei pentru plata sprijinului educational de care beneficiază copiii defavorizați în anul 2024-2025, plata primei didactice, dar și pentru voucherele de care beneficiază persoanele defavorizate. 

Se majortează bugetul Sănătății

Bugetul Casei Naționale de Asigurări Sociale crește cu 11,3 miliarde de lei, bani necesari pentru asigurarea sumelor pentru medicamente gratuite sau al căror cost este compensate de stat, programele naționale cu scop curativ, precum și pentru investiții în spitale. Astfel, comparativ cu anul 2023, bugetul dedicat sănătății înregistrează o creștere de 26%.

De asemenea, bugetul Ministerului Sănătății va fi majorat cu 3,89 miliarde lei. Educația și sănătatea vor primi aproximativ 20 de miliarde suplimentar, rezultând astfel un plus de 45 miliarde lei pentru educație și sănătate, comparativ bugetele anului 2023.

Bani mai mulți pentru politici de protecție socială

Pentru asistența persoanelor cu dizabilități și îmbunătățirea calității vieții lor se alocă suplimentar 914 milioane lei.

De asemenea, pentru bugetele autorităților locale alocăm suplimentar 2,6 miliarde lei, ajungând aici la o alocare de 29,5 miliarde lei. Fondurile acoperă cheltuielile de funcționare în domeniul asistenței sociale, medico-sociale și decontării transportului pentru elevi, cât și a programelor dedicate școlilor (ex. masa caldă). 

Autoritățile publice locale vor beneficia de un buget de 1,270 miliarde lei în scopul achitării plăților restante, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial de la bugetul local și a spitalelor publice din subordinea UAT-urilor.

Sunt acoperite cheltuielile  rezultate din relații cu: furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, inclusiv cei care prestează servicii publice de producere, transport și distribuție energie termică, precum și plata contribuțiilor și obligațiilor față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.

Detalii pe larg despre rectificare a oferit ministrul de Finanțe, Marcel Boloș: