UPDATE: Klaus Iohannis a criticat aspru adoptarea Codului prin OUG, spunând că este un „grav atentat la adresa întregului sistem administrativ din România” și parte a unui „plan mult mai amplu al PSD de a conserva puterea și de a-și servi baronii”.

„Este extrem de grav că o lege esențială precum Codul Administrativ, care înglobează sute de reglementări, cuprinse în prezent în mai multe acte normative, și care reprezintă practic baza legală a administrației publice din România, a fost adoptată de către Guvern prin Ordonanță de Urgență. OUG este un instrument prevăzut în Constituție în mod explicit doar pentru situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”, afirmă președintele Iohannis, care avertizează Guvernul că acest instrument al ordonanțelor de urgență „nu mai poate fi folosit în continuare excesiv, în condițiile în care cetățenii s-au exprimat atât de clar pe 26 mai pentru nevoia de transparență și predictibilitate în legiferare”. 

+++++++++++++++++++++++

Sindicatele din Administrație susțin că singurul scop al acestui cod este de a proteja un grup de interese care dorește să feudalizeze administrația publică din România, iar proiectul de act normativ a primit aviz negativ de Consiliul Economic și Social.

Acest cod a mai trecut anul trecut și prin Parlament, însă a fost respins în totalitate de Curtea Constituțională. În loc să fie reluată procedura în Parlament, coaliția PSD-ALDE a preferat să treacă acest cod prin Ordonanță de Urgență a Guvernului, amintește HotNews.ro.

„Adoptăm astăzi noul Cod administrativ, un proiect important pentru modernizarea administrației publice, rezultat al unei ample consultări cu reprezentanții structurilor asociative. Prin acest act normativ creăm un cadru unitar și punem într-o formă coerentă mai clară și mai simplificată reglementări care se regăsesc acum în 17 acte normative. Prin noile prevederi, vom institui mecanisme care să preîntâmpine blocaje între instituțiile publice, atât la nivel central, cât și la nivel local”, a spus Viorica Dăncilă.

Ea a precizat că, pentru mai multă eficiență și transparență, va fi inclusă și o procedură mai clară și termene reduse pentru numirea în funcție a unui membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului, transmite Agerpres.

Codul Administrativ conține mai multe prevederi controversate, printre care introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate absolută (jumătate plus 1 din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii publici. Una dintre marile mize ale acestui proiect este intrarea în legalitate a companiilor municipale înființate de Gabriela Firea, deoarece aceasta nu are votul USR și PNL, deci nu poate obține votul a două treimi din consilierii generali, notează HotNews.

Iar adoptarea prin OUG nu este văzută cu ochi buni nici măcar de lucrătorii din administrația publică. „În cazul în care Guvernul României va adopta în ședința OUG referitor la Codul Administrativ, fiind introdus pe lista suplimentară, vom consideră că acest demers este îndreptat împotrivă cetățenilor acestei țări, că sfidează toate princiile de drept iar singurul lui scop este acela de a proteja un grup de interese care dorește să feudalizeze administrația publică din România”, a transmis Federația sindicatelor din administrația publică.

Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale, a explicat după ședință câteva dintre prevederi, recunoscând că actul normativ conține erori. „Acest act normativ nu este perfect, trebuie să o recunoaștem de la bun început, dar este un act normativ care va ajunge în Parlament și vor fi făcute corecturile pe care toți actorii politici le vor considera necesare”, a spus Suciu. 

„Un subiect care a fost interpretat în fel și chip - că aleșii locali vor răspunde exclusiv pentru aprecierea necesității și oportunitatea actelor administrative. Acest lucru nu înseamnă că nu răspund pentru legalitate. Pot înțelege poziția sindicatelor din administrație, pot înțelege, până la un anumit punct, ipoteza conform căreia orice nobil, ca să nu spun baron local, pune un funcționar public să facă o ilegalitate și doar funcționarul public răspunde. Acest lucru este fals. Niciodată, niciun ales local nu trebuie să oblige un funcționar public să încalce legea. Funcționarul public este protejat de o lege specială vizavi de refuzul de a comite un act pe care îl consideră ilegal, în schimb, știm cu toții, la nivelul tuturor ministerelor, că există și funcționari care refuză să semneze un act administrativ, deși știu că acest lucru este perfect legal. (...) Niciun funcționar nu este încurajat să încalce legea și orice funcționar public trebuie să spună atunci când un șef îi cere încălcarea legii, să îl refuze. Toată lumea răspunde pentru ceea ce face, dar alesul local răspunde de oportunitatea unui act normativ", a arătat el.

Guvernul și-a motivat urgența susținând că „este constrâns să acționeze prompt pe calea unei ordonanțe de urgență în vederea eliminării disfuncționalităților de ordin sistemic, prin codificarea/ sistematizarea/ îmbunătățirea soluțiilor de reglementare din cuprinsul principalelor acte normative din domeniul administrației publice, disfuncționalități care au creat de-a lungul timpului situații excepționale la nivelul unor colectivități locale, ce au impus adoptarea de soluții imediate/punctuale în vederea evitării unei grave atingeri a interesului public, prin intermediul adoptării unui număr considerabil de ordonanțe de urgență”.

„Am adoptat deja revenirea la alegerea președinților consiliilor județene prin vot uninominal, la fel ca în cazul primarilor, reglementare care se regăsește în noul Cod administrativ. Legitimitatea președinților de consilii județene va crește întrucât aceștia vor reprezenta voința cetățenilor și nu rezultatul unor negocieri politice”, a mai spus premierul.

Dăncilă a vorbit și de noi soluții în cazul elaborării procedurilor cadru privind licitațiile publice, dar și reglementări în domeniul proprietății publice și private a statului sau a unităților administrativ teritoriale, precum și de măsuri privind profesionalizarea corpului funcționarilor publici care se vor aplica gradual. „Toate aceste modificări sunt menite să modernizeze administrația publică, să o facă mai flexibilă și să răspundă mai prompt și mai eficient așteptărilor cetățenilor”, a concluzionat premierul.

Una dintre prevederi îl țintește direct pe Klaus Iohannis, care a amânat în acest an mai multe numiri de miniștri. „Prin Codul administrativ stabilim proceduri și termene pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către președinte, pentru motive de oportunitate, poate avea loc o singură dată. Termenul primului-ministru pentru propunere este de 5 zile, iar termenul de răspuns al președintelui este de 10 zile. Legislația actuală nu prevede niciun termen și stăm a la long, fără să răspundă cineva de nerespectarea unui termen care nu există”, a mai spus Daniel Suciu.