"Chiar astăzi am semnat, am decis să trimitem la Curtea Constituțională această contestație. Din lege nu reiese cum vor fi finanțate aceste pensii speciale. Ar continua să impacteze bugetul de stat și nu se respectă principiul contributivității", a declarat Dacian Cioloș, la Radio România Actualități.

Guvernul apreciază că aceste pensii speciale riscă "să afecteze sistemul de pensii și sustenabilitatea sa", a spus Cioloș, precizând că impactul asupra bugetului de stat ar fi de circa 400 de milioane de lei pe an. 

În sesizare, Executivul atrage atenția că, deși legea a fost declarată neconstituțională în urma primei sesizări, punerea în acord cu decizia nu s-a făcut decât într-o mică măsură.

Totodată, Guvernul reclamă faptul că nu este estimat un impact bugetar, nu există o analiză a numărului de persoane care vor beneficia de această pensie specială și nu se precizează o sursă de finanțare.

Cum legea se aplică retroactiv, putând face cereri pentru pensii speciale inclusiv cei care au fost primari înainte de Revoluție, Guvernul precizează că se încalcă Constituția.

Un alt argument se referă la discriminarea creată de lege.

Pe 21 iunie, Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat legea pensiilor speciale pentru aleșii locali.

Aleșii locali vor primi pensii speciale după un mandat întreg. Nu vor beneficia de această pensie cei care au fost condamnați definitiv cu executare în exercitarea funcției de ales local, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean și vicepreședinte de CJ. Nu se pot cumula pensia de ales local și cea de parlamentar.

Banii pentru pensiile aleșilor locali vor fi acordați de la bugetele locale.

Inițial, legea a fost adoptată pe 21 decembrie 2015, iar Executivul a atacat-o la CCR pe 27 decembrie 2015.

Curtea Constituțională a decis, pe 20 ianuarie 2016, că sunt neconstituționale dispozițiile privind pensiile speciale pentru aleșii locali.

Judecătorii au constatat că legea nu este clară, că există inegalitate între aleși și că nu se precizează sursa de finanțare.