UPDATE

Marți, la ora 08.00, va avea loc ședința Birourilor permanente reunite, în format hibrid. 

+++

Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului decid luni seara calendarul asumării răspunderii. Pentru că PSD-PNL vor adoptarea rapidă a măsurilor, plenul comun ar putea avea loc chiar marți după-amiază.

+++

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, a anunțat luni, în jurul orei 17:30, că Guvernul a adoptat proiectul că măsurile fiscale, iar el va fi trimis către Parlament "în scurt timp".

Senatorii și deputații pot depune amendamente la proiect.

+++

Ședința de Guvern a început aproape de ora 16:00. Proiectul a suferit unele modificări luni: bonurile de masă se vor acorda în continuare sub formă pe tichete și s-a renunțat la varianta de a vira banii numerar, se elimină accizele din calculul cifrei de afaceri, TVA-ul pentru concerte și spectacole va fi de 9% și eliminarea limitării de 2,5% din venituri pentru cheltuielile instituțiilor și autorităților publice cu evenimente de cultură, recreere și religie.

Citind de pe foi, într-o scurtă intervenție la începutul ședinței, premierul Marcel Ciolacu, că astăzi se adoptă forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, iar o bună parte din propunerile venite de la mediul de afaceri, ONG-uri și autorități locale se regăsesc în proiect.

"Acesta este actul pe care am decis să-mi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții. Bugetul României se bazează pe taxe plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Avem însă un paradox aberant, cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capita", a spus premierul.

Ciolacu a mai afirmat că, în calitate de premier, e obligat să pună interesul României mai presus decât interesele unor "grupuri nemulțumite, că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro".

"Există un interes vital, acela de a nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României. Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este că austeritatea a fost când s-au tăiat, în 2010, salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest Guvern nu crește, însă, TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți", a continuat acesta.

Marcel Ciolacu a dat din nou asigurări că "nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă".

"În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Vorbim, astfel, de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus", a continuat șeful Guvernului.

Ciolacu a transmis și că e adevărat că "unii nu vor mai fi șefi la stat", pentru că se vor desființa mii de posturi de șefi, "cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare".

"Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României", a conchis prim-ministrul.

+++

Luni după-amiază, Consiliul Economic și Social (CES), un organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, a emis un aviz nefavorabil proiectului privind măsurile fiscale.

Argumentul CES este că măsurile prin care Guvernul vrea reducereaa cheltuielilor sunt "neconvingătoare”, iar "mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate și stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă".

De asemenea, Consiliul spune că restricțiile la facilitățile acordate IMM-urilor sunt nejustificate, iar impozitul de 3% pentru microîntreprinderi "nu se justifică sub nicio formă".

Avizul pe larg poate fi consultat AICI.

+++

Ședința de Guvern a fost mutată la ora 15:00. 

+++

Biroul de presă al Guvernului a anunțat oficial că Executivul se va reuni de la ora 13:00 în ședință. 

+++

Potrivit unor surse, săptămâna aceasta proiectul va ajunge și în plenul reunit al celor două Camere. Premierul Marcel Ciolacu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, s-au întâlnit luni dimineață la Guvern pentru o ultimă discuție înainte de adoptarea măsurilor.

Premierul Marcel Ciolacu a venit miercuri seară, înaintea ședinței de Guvern în care proiectul s-a aflat în primă lectură, cu noi justificări pentru creșterile de taxe care sunt pe cale să fie adoptate.

"Ne-am întâlnit în ultimele zile cu grupurile parlamentare, cu structurile asociative ale administrației locale, cu organizațiile neguvernamentale, dar și cu patronatele și sindicatele. Acum putem să discutăm în primă lectură acest proiect care propune reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. Vrem să stimulăm munca cinstită și să descurajăm portițele de optimizare fiscală și evaziune. Propunem o abordare echilibrată cu patru componente. Reducerea cheltuielilor statului este prima, urmată de creșterea colectării și combaterea evaziunii fiscale, iar elementele cheie ale proiectului sunt legate de supra-impozitarea luxului, viciului și profitului excesiv. Și, extrem de important, de asigurare a echității fiscale între contribuabili", a spus acesta.

Citește și: Parlamentul divizat: trei partide, trei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu

Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care s-a plecat, a mai adăugat el.

"Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții, ca să reducem birocrația și să limităm cheltuielile statului, inclusiv prin plafonarea sporurilor.Cu salariu la stat de 8.000 lei, nu poți cere vouchere de vacanță, plus indemnizație de hrană. Cei cu salarii mici vor primi în continuare vouchere, chiar le creștem valoarea, dar e total incorect să le dăm și super-bugetarilor. În plus, nu mai poți să fii șef la o companie de stat cu zeci de consilieri, secretare și bonusuri uriașe și tu să fii pe pierderi", a continuat prim-ministrul.

Ciolacu a completat că un capitol important îl reprezintă măsurile de reducere a fraudei evaziunii fiscale.

"Creștem masiv amenzile și trecem pe scară largă la confiscarea bunurilor din evaziune. Introducem un instrument nou numit e-sigiliu ca să vedem trasabilitatea mărfurilor și impozităm cu 70% sumele nejustificate de persoanele fizice.Am ținut mult asupra impozitării luxului, a viciului și mai ales a profiturilor excesive. Cred cu tărie că sunt necesare și legitime, mai ales în această perioadă. Cine are proprietăți scumpe, de peste 500.000 euro sau mașini scumpe, este normal să plătească mai mult. De asemenea, alcoolul, tutunul, băuturile cu zahăr și ulterior, jocurile de noroc trebuie taxate mai mult. Asta pentru că produc efecte ce devin probleme majore de sănătate publică ale țării", a declarat el.

De asemenea, a reiterat că va fi taxat suplimentar profitul băncilor și se vine cu "o nouă filozofie" în cazul companiilor mari care vor plăti un impozit de minimum 1% din cifra de afaceri.

"Este o măsură de echitate pe care o propun de 2 ani de zile, de când eram în opoziție, ca marile companii să plătească măcar nivelul minim al unei companii românești. Avem însă grijă ca investițiile acestor mari companii, sume importante, să fie protejate, fiind eliminate în calculul acestui impozit. Mai mult, asigurăm echitatea fiscală între contribuabili, prin eliminarea graduală a excepțiilor și privilegiilor fiscale. Aceste facilități fiscale sunt estimate la 75 de miliarde de lei, aproape 5% din PIB. Nu putem continua cu acest sistem ciuruit fiscal, care a devenit un paradis fiscal.În paralel creștem salariul minim pe economie, majorarea este de 10% la cel general, de la 3.000 la 3.300 lei, și cu 12,5% în construcții, de la 4.000 la 4.500 lei.În final, nu mărim cota generală de TVA de 19% și păstrăm cota redusă de 5% la lemne, energie termică, cărți, manuale, evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente și medicamente", a continuat șeful Guvernului.

+++

Președintele USR, Cătălin Drulă, a anunțat vineri, într-o conferință de presă la Târgu-Jiu, că partidul va sesiza CCR în privința proiectului Guvernului PSD-PNL de creștere a taxelor.

„Vom sesiza CCR împotriva Legii Ciolacu. Vom construi în jurul USR o soluție pentru toate rundele de alegeri, oferind o alternativă liberală, de dreapta, responsabilă cu banul public și vom implementa PNRR - un plan conceput de USR pentru investiții și pentru transformarea acestei țări, a continuat acesta”, a spus Cătălin Drulă. 

Ce înseamnă asumarea răspunderii guvernamentale:

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege are drept particularitate faptul că proiectul nu mai urmează procedura legislativa prevăzută în regulamentele celor două Camere, acesta fiind supus unei dezbateri strict politice, având drept consecința menținerea în continuare sau demiterea Guverului în funcțiune prin retragerea încrederii acordate de Parlament și declanșarea, în condițiile Constituției, a proceduri pentru alcătuirea unui nou Guvern.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o soluție extremă, la care poate recurge Guvernul atunci când, pentru adoptarea într-un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgență și nici procedura ordonanțelor de urgență nu mai pot da rezultatele scontate.  

Adoptarea unui proiect de lege, pe această cale, reprezintă nu numai o măsură de ocolire a regulilor procedurii legislative, dar și o modalitate ultrarapidă, generată de împrejurări excepționale, de adoptare a legii.