UPDATEGuvernul majorează salariile cu 10% pentru anumiți bugetari. Ce le transmite Ciolacu nemulțumiților
Executivul merge înainte cu creșterea salarială de 10% în două tranșe pentru anumiți bugetari, iar premierul Marcel Ciolacu a declarat că vrea "structuri de personal mai suple" la Parlament și Guvern.
UPDATE
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat la finalul ședinței că un amendament la proiect prevede o creștere inițială cu 5% comparativ cu salariile din luna mai. În forma inițială, creșterea de 5% se raporta la salariile din decembrie 2023.
Întrebat dacă există șansa ca Guvernul să mai crească salariile sau riscă să intre în alegeri cu proteste, Constantin a spus că "este o întrebare cu mai multe fațete, care mi-ar da posibilitatea să fug, dar n-am să o fac".
"Cred că premierul a comunicat deja public faptul că, în urma unei atente consultări cu Ministerul de Finanțe s-a stabilit o anvelop totală pe care bugetul României și-o poate permite în această clipă pentru majorări salariale de acest gen. V-am comunicat cifra estimată. - 1,2 miliarde de lei pentru anul în curs și că aceasta este oferta mai mult decât deschisă și transparentă", a explicat acesta.
El a mai spus că reacția nemulțumiților urmează să se vadă după ce "veste ajunge la dumnealor".
Despre faptul că statul nu precizează sursa banilor pentru majorările salariale, purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că nu poate preciza sursa de finanțare, dar "sigur o cunoaște ministrul Finanțelor".
+++
"Începem prin a rezolva unele inechități existențe în rândul personalului bugetar. Aprobăm majorare salarială de 10% în două tranșe, în iunie și septembrie, pentru mai multe categorii de salariați din administrația centrală și locală. Vorbim în special despre angajații din cultură, de la Registru Comerțului, agențiile de mediu și funcționarii din primăriile sub 20.000 de locuitori. Sunt zone rămase în urmă cu salarizarea față de restul bugetarilor și este corect să luăm o decizie în raport cu cât permit finanțele țării în acest an", a declarat Marcel Ciolacu la debutul ședinței de Guvern.
El a mai spus că văzut că există nemulțumiri față de această majorare, considerată prea mică și "chiar în Guvern sunt angajați care protestează, susținând că muncesc prea mult pentru "o mie și ceva de euro pe lună".
"Cred că atât la Guvern, cât și la Parlament și în alte zone ale administrației centrale și locale putem găsi soluții pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită și ministerele restante trebuie să finalizeze reorganizarea până pe 30 iunie, ca să reducem numărul bugetarilor, cum s-a întâmplat în fiecare lună din acesta an", a mai spus el.
Chiar în timp ce susținea declarații, angajații din Aparatul de lucru al Guvernului au declanșat un un protest spontan cu încetarea activității pentru a-și manifesta nemulțumirea față de majorările salariale avansate de Executiv, a declarat joi pentru Agerpres liderul Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) Noni-Emil Iordache.
Protestul se desfășoară începând cu 10.45, în alveola de pe strada Paris, lateral cu intrarea B a Palatului Victoria.
de Radu 24 Mai 2024 12:02
“Acești imbecili care ne guvernează”
(Andre Santini – fost ministru si vicepreședinte al Adunării Naționale a Franței)
Titlul cărții lui Andre Santini se potriveste perfect si in cazul guvernanților nostri de astăzi. După criza politică din toamna anului 2021, PNL și PSD au ajuns la un acord de a conduce țara împreună. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Prima dată a fost numit premier liberalul Nicolae Ciucă iar guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie, 2021. După ce acesta a dormit in cizmele statului timp de 1 an și jumătate, pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru si a urmat rotativa pe 15 iunie 2023, cand Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.
Nici acesta nu a făcut reformele prevazute in PNRR, desi atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
-Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
-Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
In loc să rezolve programul de reforme din PNRR, referitor la legea salarizării unitare în sistemul bugetar, abia acum în an electoral s-au trezit si încearcă tot felul de cârpeli iar problemele cu inechitătile din sistemul public de salarizare ramân nerezolvate.