Marcel Ciolacu, împreună cu echipa de viceprim-miniștri și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, va avea până la sfârșitul acestei luni discuții cu fiecare dintre miniștrii și reprezentanții entităților care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în scopul unei analize detaliate a stadiului de implementare a țintelor și jaloanelor aferente.

Ulterior, coordonatorii de reforme și investiții își vor asuma în ședință de guvern, prin memorandum, un calendar privind progresul lunar al îndeplinirii angajamentelor asumate.

Acest anunț a fost făcut miercuri, după reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, la care a participat și Céline Gauer, directorul general SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General).

Tot miercuri, premierul a declarat că Guvernul va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea finanțărilor europene din PNRR, în perspectiva unei renegocieri cu Comisia Europeană a țintelor și jaloanelor asumate, care să permită o prioritizare mai eficientă a proiectelor și reformelor implementate, ”pornind de la informații realiste, nu optimiste”.

”Dezvoltarea României depinde și de modul în care ne mobilizăm să atragem banii care ne-au fost alocați de la bugetul Uniunii Europene și să recuperăm în perioada următoare decalajul mare pe care îl înregistrăm în implementarea PNRR. Iar anii 2025 și 2026 sunt definitorii pentru atingerea acestor obiective, dacă dorim și să putem adera în 2026, așa cum ne-am propus, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, a subliniat Marcel Ciolacu.

La rândul său, Céline Gaue, a susținut că este nevoie de o schimbare de abordare în cele 18 luni pe care România le mai are la dispoziție, astfel încât să se asigure că poate atrage fondurile ce i-au fost alocate prin PNRR de la bugetul Uniunii Europene.

Oficialul european și-a exprimat întreaga disponibilitate de a sprijini partea română în aceste demersuri, amintind însă că deși au fost înregistrat progrese, există ținte și jaloane încă nerealizate, și a dat asigurări că stadiul implementării va fi evaluat obiectiv și transparent la nivelul Comisiei Europene.  

Joi, la începutul ședinței de Guvern, Marcel Ciolacu a început declarația prin a spune că "prioritatea ultimelor zile a fost să recalibrăm eforturile pentru a recupera toate întârzierile din PNRR".

"Am agreat soluții alături de experții europeni, urmează întâlniri cu coordonatorii de reforme ca să maximizăm șansele finalizării fiecărei investiții importante din acest program.Vreau să anunț că realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a activității miniștrilor. Nu voi ezita să iau măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile viitoare. Cine nu poate ține ritmul, va plăti inclusiv cu funcția", a transmis șeful Guvernului.

Tot joi, ministrul de resort, Marcel Boloș, a scris pe Facebook faptul că "implementarea PNRR este testul nostru de maturitate administrativă și economică" și că "este pentru noi momentul în care trebuie să arătăm că nu avem avem voie să ne împiedicăm de birocrație, de întârzieri sau de lipsa de asumare".

Și acesta a vorbit despre cum "trebuie să acționăm ferm și rapid pentru a maximiza absorbția fondurilor și a evita blocajele administrative".

"Suma totală pusă în joc de UE prin acest mecanism este de peste 28 miliarde euro, 14,9 miliarde euro împrumuturi, 13,6 miliarde euro granturi. Am ajuns într-un punct în care trebuie să luăm decizii ferme pentru a asigura absorbția totală a fondurilor și pentru a evita pierderea unor sume importante", a scris Boloș.

El a enumerat și o serie de obiective esențiale discutate cu reprezentanții Comisiei Europene:

Primul obiectiv este mutarea proiectelor care au un ritm de implementare bun din segmentul de împrumut în cel de grant. Nu putem accepta ca România să rămână cu granturi necheltuite și să acumuleze împrumuturi pe care le puteam evita. Avem nevoie de o absorbție inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie și pentru cetățeni.

Al doilea obiectiv vizează eficiența în utilizarea fondurilor. În multe cazuri, valoarea contractată a unui grant sau a unui împrumut este mai mică decât suma bugetată inițial, ceea ce înseamnă că avem bani disponibili care trebuie realocați. Acești bani vor merge cu prioritate către alte programle, cum este de exemplu Valul Renovării, un program esențial pentru eficiența energetică a blocurilor de locuințe, clădirilor rezidențiale și IMM-urilor. De asemenea, plănuim să direcționăm fonduri suplimentare către digitalizarea mediului de afaceri, un sector cheie pentru noi.

Al treilea obiectiv este reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții, astfel încât să evităm penalitățile. Mutarea termenelor către sfârșitul perioadei de implementare a #PNRR ne oferă mai mult timp pentru finalizarea proiectelor, reducând astfel riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor. Dacă nu luăm această măsură, riscăm ca unele investiții să fie invalidate doar pentru că nu au fost gata la timp, ceea ce ar însemna o pierdere majoră pentru România.

Al patrulea obiectiv este revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare. Dacă în planul inițial era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că putem finaliza doar 2.000, atunci trebuie să ne ajustăm așteptările și să ne asumăm obiective realiste. Mai bine să recalibrăm acum decât să ratăm jaloanele și să fim penalizații.

În paralel, se analizează posibilitate comasării cererilor de plată, susține același ministru.

"Această măsură ne ajută să gestionăm mai eficient procesul și să avem mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare. Sunt măsuri care trebuie să vină în completarea unui efort mai amplu de accelerare a implementării PNRR. Este un test pentru România. Un test de seriozitate, de competență, de voință politică. Un test pe care nu ne permitem să-l picăm. De aceea, mesajul către Comisie a fost că nu vom mai permite amânări sau jumătăți de măsură", a conchis Marcel Boloș.

Într-un comunicat de presă, USR susține că România va pierde alte miliarde de euro din banii europeni pe care îi are la dispoziție prin PNRR din cauza reformelor esențiale pe care Coaliția aflată la guvernare s-a încăpățânat să nu le facă. 

O analiză privind stadiul de implementare al PNRR la începutul anului 2025, realizată de Departamentul de Politici Publice al USR, arată că România este printre ultimele state membre din UE în ceea ce privește îndeplinirea jaloanelor din PNRR, cu doar 14% aprobate de Comisia Europeană. 

Cifrele seci ale stadiului în care ne aflăm cu implementarea PNRR arată astfel: 

•⁠  ⁠Din 4 cereri de plată pe care Guvernul s-a angajat, la renegocierea PNRR, să le depună până în prezent, au fost depuse 3, ultima în decembrie 2023. Această ultimă cerere este blocată de mai multe luni, pentru neîndeplinirea unor reforme, dar și pentru anularea alteia care fusese închisă – numirea conducerii AMEPIP, superagenția care coordonează companiile de stat. Din pricina numirii pe criterii politice, Comisia Europeană a anunțat deja că 1,1 miliarde de euro vor fi suspendați și foarte probabil în final va fi suspendată întreaga sumă de 2,4 miliarde de euro. Peste o lună și jumătate, România ar fi trebuit să depună Cererea de plată numărul 5.

•⁠  ⁠Din cele 14,2 miliarde de euro pe care am fi putut să le încasăm până în prezent din PNRR, am încasat doar 9,4 miliarde, din care 4 miliarde sunt prefinanțarea primită în momentul în care a fost aprobat PNRR. 

O delegație a Comisiei Europene, venită la începutul săptămânii la București pentru a discuta cu Guvernul României despre reformele neîndeplinite și despre investițiile întârziate, a transmis premierului Ciolacu că România riscă să piardă o parte din bani dacă nu îndeplinește de urgență reforme precum cea a pensiilor speciale, a pensiilor, a salarizării în sistemul public sau reforma cadrului fiscal. 

Soluția guvernului condus de Marcel Ciolacu este să renunțe la o parte din reformele și investițiile din PNRR, în valoare de 3 miliarde de euro, pe care nu dorește să le mai facă. La finalul lunii martie, România va prezenta Comisiei Europene o propunere de renegociere a PNRR în acest sens, după ce premierul Ciolacu va primi propuneri de „tăieri” din partea fiecărui minister.

„Marcel Ciolacu este autorul unei contraperformanțe unice la nivelul Uniunii Europene, este premierul pe mandatul căruia o țară pierde mai mulți bani din PNRR decât încasează. Banii aceștia sunt pentru investiții esențiale pentru România, vă reamintesc că vorbim de 7,5 miliarde de euro pentru autostrăzi și căi ferate, 2,5 miliarde de euro pentru Sănătate, 3,5 miliarde de euro pentru Educație, 1 miliard pentru păduri sau 3,5 miliarde pentru Valul Renovării și managementul deșeurilor. Bani pe care i-am pus în PNRR în 2021, atunci când l-am negociat și aprobat cu Comisia Europeană. Pe munca actualului guvern, condus de Ciolacu, România a încasat doar prefinanțarea din REPowerEU, componenta nouă adăugată la PNRR, dar a renunțat la 2,1 miliarde la renegocierea din 2023. La acești bani se adaugă cele 1,1 miliarde suspendate deja de Comisie din Cererea de plată numărul 3, foarte probabil chiar întreaga sumă de 2,4 miliarde. Iar acum vor să mai renunțe la alte 3 miliarde pentru jaloane pe care nu vor să le mai facă. Soluția nu este să renunțe la bani, în condițiile în care avem o problemă imensă cu deficitul, așa cum ne-a spus și Comisia zilele acestea, soluția este să vină de urgență cu reformele restante în Parlament”, afirmă Marius Vasiliu, analist în cadrul Departamentului de Politici Publice al USR, fost secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în echipa care a coordonat elaborarea PNRR în 2021.