Guvernul României a aprobat miercuri memorandumul „Mecanismul pentru elaborarea poziției cabinetului cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență” (PNRR).

Memorandumul stabilește cinci etape de parcurs în vederea obținerii unui document actualizat, ținta fiind data de 5 martie, a comunicat miercuri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să integreze prioritățile din programul de guvernare, criteriile Comisiei Europene, și, pentru a fi relevant și realist, trebuie implicare a tuturor instituțiilor cu rol cheie în identificarea și elaborarea de proiecte.

„Am făcut azi un pas esențial pentru transpunerea în realitate a Planului Național de Redresare și Reziliență. Avem două priorități majore în acest moment. Prima este aceea ca proiectele finanțate prin PNRR să corespundă nevoilor reale de dezvoltare ale României, iar a doua ține de coerența întregului proces, astfel încât să nu existe întârzieri sau sincope în obținerea finanțării”, a spus viceprim-ministrul Dan Barna. El a menționat că memorandumul aprobat de guvern instituie „mecanismele de consultare instituțională necesare pentru ca PNRR să demareze cu succes”.

Autoritățile române trebuie să transmită către Comisia Europeană Planul actualizat până la sfârșitul lunii aprilie 2021.

„Banii din PNRR nu sunt fonduri europene obișnuite, au o flexibilitate extraordinară, Guvernul poate să includă ce proiecte dorește cu condiția să aibă o logică de reformă, de schimbare. Dar aceste fonduri vin cu o constrângere importantă - trebuie angajate sumele până în 2023 și trebuie terminate proiectele până în 2026. De aceea este foarte important să avem consens în Guvern și să ne concentrăm, în această lună de foc, februarie, să avem proiecte care să fie finalizate iar cine le propune își va asuma acest lucru”, a spus Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Guvernul anterior a anunțat cu mare vâlvă Planul Național de Redresare și Reziliență în noiembrie, dar acesta a fost dezaprobat de Comisia Europeană pentru că nu ar fi inclus suficiente reforme în domenii considerate prioritare de Executivul de la Bruxelles. 

De altfel, chiar Alianța USR PLUS, aflată acum la guvernare împreună cu PNL, a criticat forma inițială a PNRR, susținând că este un fel de PNDL nou. „Draftul Planului Național de Redresare si Reziliență nu include reforme reale și nu răspunde obiectivului european de a finanța schimbări structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare în corpul documentului, nu urmează alocări de fonduri. Planul este făcut din pix la MFE și nu face decât să dubleze finanțările deja alocate prin programele operaționale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat și a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finanțare, după aceeași logică”, susținea atunci Alianța.

Actualul ministru al proiectelor europene, atunci încă europarlamentar, spunea că USR PLUS va negocia refacerea acestui plan, pentru a introduce reforme clare, trasabile și finanțarea lor din acest nou fond european. „Sunt mulți bani, dar sunt bani care trebuie dați pentru reforme, nu pentru cârpeli”, spunea Ghinea în noiembrie 2020.

România are un buget alocat de circa 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planurile Naționale de Redresare și Reziliență este 30 aprilie 2021, dar termenul de transmitere ar putea fi decalat, în funcție de data de publicare a regulamentului de funcțioanre a mecanismului.