Proiectul de lege extinde competențele inspectorilor de muncă în ceea ce privește investigarea faptelor de violență și hărțuire, pentru a asigura o mai bună protecție a dreptului la sănătate și securitate în muncă a angajaților.

Concret, în cazul sesizării unor fapte de discriminare sau hărțuire la locul de muncă, inspectorii de muncă nu au obligația, prin excepție de la prevederile art. 18 din Legea nr. 108/1999, de a păstra confidențialitatea asupra identității persoanei care a formulat sesizarea, dacă aceasta își exprimă acordul prealabil, pentru realizarea verificărilor necesare constatării situației existente la locul de muncă.

Investigarea acestor situații necesită realizarea unor verificări complexe la locul de muncă, vizând aspectele sociale ale activității angajatului supus hărțuirii sau violenței, verificări care nu pot fi realizate fără divulgarea identității persoanei vătămate. În aceste condiții, pentru a permite stabilirea stării de fapt, este necesar ca inspectorii de muncă să poată comunica identitatea persoanei afectate, cu acordul prealabil al acesteia.

Decizia a fost agreată în cadrul grupului de lucru constituit la inițiativa Cancelariei Prim-ministrului și coordonat de Secretariatul General al Guvernului, din care au făcut parte reprezentanți ai ministerelor cu responsabilități în domeniu, ai organizațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, precum și ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul social.

În acest sens, se completează Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, pentru adaptarea legislației naționale la cerințele Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

Măsura are în vedere adaptarea legislației naționale la prevederile Convenției nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, document ratificat de România.Art. 3 din Convenția OIM nr. 190 definește „lumea muncii” ca incluzând nu doar locul fizic de muncă, ci și activități conexe, precum deplasările, formarea profesională, evenimentele sau comunicările digitale. Înlocuirea termenului restrâns „la locul de muncă” cu formularea mai largă „în legătură cu munca” asigură coerența cu Codul muncii, oferă o acoperire legală extinsă pentru formele moderne de muncă și hărțuire și permite investigarea situațiilor care apar în afara spațiului clasic de lucru (telemuncă, muncă mobilă, deplasări în interes de serviciu etc.).

Proiectul de lege aprobat de Guvern va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.