Europarlamentari, asistenți, interpreți și jurnaliști ocupă cam trei sferturi din cursa de la începutul săptămânii spre Strasbourg.

Sunt deja familiari unii cu ceilalți, socializează indiferent de grupul politic din care fac parte, se ajută cu bagajele. Se vor regăsi apoi, la finalul celor patru zile din săptămână pe care le petrec în Parlamentul European.

La puțin timp după decolare, un asistent adoarme cu capul pe masa rabatabilă a scaunului din față. Zilele sunt foarte încărcate la Strasbourg - ședințele încep chiar înainte de 9 dimineața și țin, deseori, până la miezul nopții. Printre reuniunile din plen, se strecoară întâlniri, la care participă, în funcție de program, deopotrivă, eurodeputații și asistenții. Tot aceștia din urmă sunt cei care știu câte cuvinte poate spune europarlamentarul cu care colaborează în timpul alocat discursului, în funcție de limba în care îl rostește.

Timpul pentru o astfel de susținere este respectat cu strictețe și întrerupt brusc printr-o lovitură de ciocănel, ca într-o sală de judecată.

„O zi obișnuită începe în jur de 9 dimineața și se încheie târziu în noapte”, spune Iuliu Winkler, eurodeputat din partea UDMR, membru în Grupul Partidului Popular European. Cu o seară înainte de discuție, a avut și reuniune de grup, la care a fost prezent Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

A doua zi devreme, Juncker și Martin Schulz, președintele Parlamentului European, deschid sesiunea plenară pe tema atentatelor teroriste de la Paris din 13 noiembrie.

Primele discursuri sunt înflăcărate, se vorbește despre șoc și emoție. Eurodeputatul francez Marine Le Pen spune că nimic nu va mai fi la fel ca înainte după aceste atentate și că starea de spirit a francezilor s-a schimbat.

Suntem toți francezi

Întâlnirea are loc a doua zi după ce președintele american Barack Obama a rostit, într-o conferință de presă comună cu omologul său francez Francois Hollande istorica propoziție „Suntem toți francezi”.

Starea de spirit nu s-a schimbat, deci, doar pentru cei care trăiesc între granițele hexagonului. Chiar dacă piața de Crăciun din Strasbourg se va deschide la data prevăzută, ea va fi totuși diferită - mai multe puncte de control vor fi instalate în zonă, iar unele magazine vor fi nevoite să rămână închise în anumite zile, conform măsurilor de securitate.

Și în clădirea Parlamentului se instalează bradul de Crăciun, în contrast cu corturile albe de la intrare al căror rost este să protejeze vizitatorii ce formează cozi îndelungi înaintea controalelor similare cu cele de la aeroporturi. Verificările suplimentare au fost introduse abia după alerta de securitate de la Bruxelles, nu imediat după atentatele de la Paris.

„M-au căutat și în geantă, a trebuit să mă deschei la haină”, mai spune Winkler. „Pe de altă parte, ce este Europa fără libera circulație?”, se întreabă eurodeputatul.

El a formulat și o declarație scrisă legată de atacuri. „Niciodată în timpul existenței sale de peste o jumătate de secol UE nu a fost supusă unor provocări asemănătoare celor pe care le trăim astăzi, când forțele care și-au propus să destrame din interior construcția europeană se întâlnesc cu cele care sfâșie Uniunea din afară. Atentatele de la Paris și-au atins deja scopul, pentru că frica și neîncrederea par să ne cuprindă pe toți”, a notat Winkler.

La rândul său, Monica Macovei și-a exprimat îngrijorarea față de finanțarea terorismului. „Am vorbit zilele acestea în Parlamentul European despre finanțarea terorismului, care consider că trebuie oprită”, spune Macovei.

Până de curând și ea membră a aceluiași grup europarlamentar, fostul ministru român al Justiției a trecut în tabăra conservatorilor-reformiști.

Macovei explică faptul că terorismul este finanțat prin banii produși de rețelele de crimă organizată, de corupție și de spălare de bani. În fiecare țară, spălarea de bani trebuie să fie o infracțiune și trebuie aplicată strict, în mod real, nu de fațadă, a mai punctat eurodeputatul în punctul său de vedere.

Energie, comerț, sănătate

Siguranța se află pe lista de priorități și pentru Maria Grapini, europarlamentar din partea Partidului Puterii Umaniste, membră a grupului european al social-democraților. Primele pe listă sunt însă programele pentru IMM-uri și scăderea gradului de sărăcie.

„Rareori reușesc să fac și altceva în afară de drumurile hotel-Parlament”, spune Grapini.

De altfel, la primele ore ale unei dimineți în plen, într-o sală aproape goală, eurodeputatul este dezamăgit că nu i se mai dă cuvântul, deși s-a pregătit foarte mult să vorbească pe tema raportului referitor la energie. După ce îi atrage atenția președintelui de comisie asupra acestui lucru, iese precipitată din sală.

„Am fost supărată pentru că, deși din grupul nostru europarlamentar au lipsit doi colegi, timpul alocat nu a fost suficient. Eram în sală de la 8.30 și nici măcar nu am fost anunțată că nu mai îmi pot spune punctul de vedere (sic!)”.

Astfel de scăpări mai apar atunci când unii președinți de comisie nu stăpânesc suficient de bine timpii de vorbire. Unii nu au o poziție echilibrată și dau cuvântul parlamentarilor din același grup, acuză Grapini.

Referitor la raportul privind uniunea energetică, cel care a determinat-o să iasă din sală, ea spune că este bine venit, „dar să nu fie Patul lui Procust. „Prevede niște indicatori pe care toate cele 28 de țări membre UE trebuie să le îndeplinească și mă tem că va fi defavorabil unor state precum România, care are o infrastructură învechită. Nu poți interzice energia pe cărbune. Vrem să decarbonificăm energia, dar nu să interzicem energia pe cărbune. Eram foarte documentată pe subiect”, mai spune Grapini.

Dacă Grapini vorbește de un deficit de imagine al României în Europa, Winkler consideră că Dacian Cioloș este foarte bine văzut la Bruxelles. „A avut o comisie de cinci ani foarte bună și se bucură de o încredere care acum se răsfrânge asupra întregului guvern de la București”, arată reprezentantul UDMR.

Pe de altă parte, el spune că îi va propune premierului să le impună noilor miniștri să participe la toate consiliile de la Bruxelles, tocmai a capitaliza în continuare această imagine pozitivă.

Pe agenda europarlamentarului se mai află și comerțul internațional, el fiind de altfel și vicepreședintele comisiei pe această temă din Parlamentul European - INTA. În cadrul INTA, subiectele fierbinți sunt Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), respectiv acordarea Chinei a statutului de economie de piață, care ar avea un impact direct și pentru România, în condițiile relațiilor comerciale pe care le au cele două țări.

În plus, dezvoltarea regională este un alt subiect cheie pentru Winkler, unde România este pe ultimul loc la utilizarea fondurilor. „Nici alocarea sumelor, nici structura programelor operaționale nu e cea mai eficientă”, arată Winkler, care vorbește de un grad mediu de absorbție a fondurilor europene de puțin peste 60 la sută, la finalul acestui an.

Pentru Daciana Sârbu, membră a grupului europarlamentar care reunește socialiștii și democrații, agenda s-a schimbat recent, ea urmând să se concentreze în viitor mai degrabă pe tema sănătății. Accesul la medicație, drepturile pacienților și alimentația sănătoasă - cu obiectivul de a reduce rata obezității infantile - sunt principalele linii pentru care eurodeputatul va formula propuneri de proiecte.

Voturi, șervețele și foarfeci

Interesul electoratului român față de activitatea europarlamentarilor pare însă destul de redus - la cel mai recent scrutin, organizat în mai 2014, prezența la vot a fost în jur de 30 la sută, cu aproximativ zece procente sub valoarea înregistrată la alegerile parlamentare na'ionale din 2012.

Odată ajunși la Bruxelles și Strasbourg - cele două reședințe ale sesiunilor plenare ale Parlamentului European - majoritatea europarlamentarilor votează, în general, după cum decide grupul din care fac parte.

Dacă holurile clădirii enorme pe care o ocupă Parlamentul European la Strasbourg sunt un furnicar continuu de mii de oameni, sala plenului e mai degrabă dezolantă în afara sesiunilor de maxim interes, cum a fost și cea legată de atentatele de la  Paris. Cei 751 de europarlamentari din cele 28 de țări membre se reunesc în număr mare doar în sesiunile de vot, anunțate în toată clădirea printr-o alarmă care, în contextul tensionat actual, sună straniu.

Voturile sunt aproximate „din ochi” de președintele comisiei, mai puțin atunci când numărul mâinilor ridicate este relativ echilibrat în rândul celor care sunt pentru, respectiv împotriva unui anumit proiect. În astfel de situații, se trece la numărătoarea electronică. Se votează zeci de minute în șir, articol după articol, pe fundalul sonor al foșnetului hârtiilor aflate în fața fiecărui europarlamentar.

Imaginea clădirii Parlamentului European de la Strasbourg nu ar fi completă însă fără pulsul agitat din restaurantul deschis tuturor celor din clădire, cu farfurii și șervețele cu steagul UE ori fără atmosfera prețioasă din spațiul rezervat doar deputaților și invitaților acestora. În orașul în miniatură din clădire și-au făcut loc și alte tipuri de servicii din viața de zi cu zi, inclusiv o frizerie.

Întregul ritm al spațiului pare să se liniștească spre seară, însă doar pentru a se muta în restaurantele din oraș, unde continuă discuțiile de peste zi. 

Urmează o nouă zi, din nou coadă la intrare încă de la prima oră, controale amănunțite, apoi plen, voturi...