Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la:

Consumul de droguri/alte substanțe stupefiante de către tineri/elevi - risc major la adresa siguranței individuale și naționale;

Evoluțiile privind situația de securitate în regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Implicații pentru România;

Planul de înzestrare a Armatei României 2024-2033.

Pe 11 septembrie,  Klaus Iohannis a anunțat că problema consumului de droguri în școli se va afla pe agenda viitoare ședințe a CSAT.

"Vreau să mă refer acum la un fenomen alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor. Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră și mă bucur că există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluții pentru a combate acest flagel. Am decis să includ pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării acest subiect. Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri, mai ales de la vârste fragede și în școli, sunt o provocare serioasă la adresa siguranței individuale și naționale", a spus Klaus Iohannis în cadrul festivității de deschidere a anului școlar 2023-2024 la Școala Gimnazială nr. 162 din București.

Președintele le-a spus elevilor și despre importanța comportamentelor preventive și responsabile, fiind crucial ca "tinerele generații să înțeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele și consecințele dramatice ale consumului de droguri, alcool și tutun".

Legea "2 Mai", depusă în Parlament

Ministra Justiției, senatoarea PNL Alina Gorghiu, a anunțat miercuri că a fost depusă în Parlament Legea "2 Mai", care prevede majorarea cuantumului pedepselor și eliminarea posibilității executării pedepsei sub supraveghere în cazul traficului de droguri de mare risc și traficului internațional de droguri de mare risc, toate aceasta fiind de natură a combate flagelul drogurilor.

În proiect, inițiatorii spun că fenomenul consumului de droguri capătă o amploare îngrijorătoare pe zi ce trece, iar efectele asociate consumului afectează viețile a milioane de persoane, în special tineri. Însă efectele consumului nu afectează numai sănătatea consumatorilor, ci indirect și viețile unor persoane nevinovate.

"Tragediile care au avut loc în ultima perioadă vorbesc de la sine: tineri care și-au pierdut viața din cauza inconștienței celor aflați sub influența drogurilor sau a substanțelor psihoactive. Evenimentul tragic de la 2 Mai a creat o emoție colectivă la nivelul societății și a determinat conștientizarea pericolului generat de creșterea consumului și traficului de droguri. Consumul este alimentat de trafic, fiind evidentă legătura de cauzalitate directă între intensificarea activităților de trafic de droguri și creșterea consumului. Cererea este susținută de ofertă", au explicat aceștia.

Proiectul mai arată și că "gradul de pericol social ridicat pe care îl reprezintă aceste infracțiuni trebuie sancționat în mod adecvat pentru a preveni, a ocroti viața și sănătatea destinatarilor finali: consumatorii".

Un alt semnal de alarmă este tras de noile substanțe psihoactive (NSP) care se află pe primul loc în topul celor mai consumate droguri ilicite din România, preferate în special de tineri. Consumul acestor substanțe debutează de la vârste fragede, provocând consecințe severe asupra creșterii și dezvoltării umane. 

Cea mai mică vârsta de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani. 

Ce prevede proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri modificarea și a Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare:

Art. I. - Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 163 din 06 martie 2014,  se modifică și va avea următorul cuprins:

1. După articolul 15, se introduce un nou articol, art. 151, cu următorul cuprins:
Art. 151 - Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2). 

Art. II- Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, se modifică după cum urmează:

Art. 16alin (1) se modifică și va avea următorul cuprins:Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează fără drept operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Art. 17 Fapta persoanei care, cu intenție, efectuează fără drept operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Alina Gorghiu a transmis miercuri că propunerea legislativă va intra în dezbaterea Parlamentului în procedură de urgență., adăugând că proiectul ”este răspunsul necesar față de creșterea numărului de cauze penale având ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri”.

Ea a mai notat faptul că, în anul 2023, până la finele lunii septembrie, numărul de astfel de cauze de soluționat a fost de 22.135, față de 18.233 în aceeași perioada din 2022. Dintre acestea, 10.780 de cauze au fost nou înregistrate față de 8484 în aceeași perioadă a anului 2022.”