Plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat pe 13 septembrie proiectul, după ce Senatul l-a respins pe 5 septembrie, în a doua zi a sesiunii de toamnă a Parlamentului, pentru că aleșii puterii au absentat. 

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal în vederea soluționării aspectelor ridicate de Comisia Europeană prin scrisoarea suplimentară de punere în întârziere în Cauza 2016/2075 în cadrul procedurii de infringement, și a deficiențelor semnalate de aceasta.

Prin proiectul de lege se propune eliminarea sintagmei criticate de COM, astfel încât infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare să poată fi reținută dacă făptuitorul a săvârșit elementul material indiferent dacă acesta a considerat ori nu drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte pe baza criteriilor de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.

USR a propus un amendament care a fost respins de deputații juriști, astfel că proiectul a fost adoptat în forma trimisă de la Guvern.

"Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă", se arăta în varianta propusă de USR.

Pe 21 iulie 2021, Klaus Iohannis a sesizat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea potrivit căreia incitarea la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, șeful statului motivând că lipsesc din actul normativ criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracțiune.

Președintele Iohannis preciza că soluția legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilității și clarității normelor.

De asemenea, deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a anunțat după adoptarea legii în 2022, că USR va ataca la CCR proiectul după ce s-a adăugat și criteriul „apartenenței politice” între categoriile vizate.

Pe 28 aprilie 2022, CCR a respins ca neîntemeiate obiecțiile de neconstituționalitate ale Avocatului Poporului și USR pe proiectul de lege.