Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că aderarea României la spațiul Schengen rămâne o prioritate pentru perioada următoare și a vorbit despre nevoia de "cooperare loială" și de consolidarea Uniunii Europene.

"Aderarea României la spațiul Schengen rămâne o prioritate pentru perioada următoare. Locul României este în spațiul Schengen, iar acest obiectiv trebuie să fie atins, atât în baza performanțelor noastre recunoscute, cât și ca o confirmare a faptului că Uniunea este capabilă să răspundă necesității de coeziune, reziliență și securitate sporită. Mai ales în actualul context, este nevoie de cooperare loială pe baze constructive și de consolidarea unei Uniuni fără fragmentări în interiorul său. Trebuie să transmiteți cu și mai multă fermitate mesajul că, în mod evident, România este parte a soluției și contribuie direct și tangibil la securitatea Uniunii. Față de toate acestea, avem așteptarea legitimă de la toți partenerii noștri europeni să demonstreze solidaritate", a spus Iohannis, cu prilejul primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor Institutelor culturale românești cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Iohannis a mai declarat și că urmările nocive la nivel global ale războiului de agresiune de la granițele noastre au determinat adaptarea noastră rapidă și formularea de răspunsuri ferme pe o linie clară și puternic asumată a politicii noastre externe.

"Dumneavoastră v-ați aflat, de nenumărate ori, în prima linie a efortului de gestionare a efectelor acestui război, punând în mișcare mecanismele și instrumentele diplomatice și consulare, propunând abordări inovative și demonstrând constant relevanța unei diplomații eficiente. Au trecut mai bine de 18 luni de la declanșarea războiului de către Rusia, iar solidaritatea României față de Ucraina a rămas de neclintit. Am primit peste 5,7 milioane de ucraineni, am coagulat eforturi umanitare internaționale de anvergură, am facilitat tranzitul a peste 22,5 milioane de tone de produse agricole ucrainene prin România. Acestor eforturi li se alătură sprijinul politic puternic acordat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene și al NATO, demersuri fără precedent în planul dreptului internațional, precum și angajamentul nostru pentru continuarea izolării Moscovei și combaterea impunității Rusiei. Vom continua să sprijinim multidimensional și cuprinzător Ucraina, atât timp cât va fi necesar", a transmis președintele în fața invitaților.

Totodată, președintele țării a reafirmat că vom continua să fim alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistență financiară, expertiză și sprijin politic fără precedent, în edificarea unui parcurs european ireversibil, dar și în construcția unui stat sigur și prosper, pentru toți cetățenii săi.

"Prioritatea momentului constă în obținerea deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova și Ucraina. Ambele state au nevoie de menținerea angajamentului și a sprijinului ferm al Uniunii și al statelor sale membre față de viitorul lor european. În același timp, este datoria noastră, a României, să continuăm să fim un autentic furnizor de securitate și prosperitate în regiune, astfel încât Marea Neagră să devină o regiune în care pacea și prosperitatea nu mai pot fi supuse niciunei amenințări", a mai explicat el.

În ceea ce privește rolul României în NATO, la Summitul de la Vilnius România și-a atins toate obiectivele, consideră Klaus Iohannis.

"Am marcat pași decisivi în consolidarea securității noastre colective, iar sarcina dumneavoastră este de a acționa hotărât pentru implementarea deciziilor Summitului. Pentru orice amenințare de securitate care ar putea afecta România, Alianța are, datorită adoptării noilor planuri de apărare, un răspuns pregătit, pe măsură. Este creat și cadrul necesar pentru aducerea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forțe de întărire, dacă situația o va impune. Totodată, vom accelera procesele legate de prepoziționarea de echipamente. O repet: România și cetățenii săi beneficiază acum de cel mai înalt grad de securitate și apărare din întreaga noastră istorie", a mai declarat șeful statului.

Printre altele, acesta a mai afirmat că vom continua să acționăm împreună cu partenerii americani pentru obiectivul comun de accedere a României în Programul Visa Waiver, să aprofundăm relațiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanță strategică: Germania, Franța, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria și statele baltice și că este esențial să aprofundăm formatele trilaterale consolidate sau lansate în ultimii ani (România – Polonia – Turcia, România – Republica Moldova – Ucraina, România – Polonia – Spania).

El le-a transmis diplomaților că trebuie să se concentreze în continuare și pe relațiile cu partenerii noștri strategici din Caucazul de Sud, Azerbaidjan și Georgia, precum și cu Armenia, având în vedere importanța acestei regiuni sub aspect energetic și din punctul de vedere al rolului său în configurația politică, economică și de securitate de la Marea Neagră.

"Interesul nostru față de Marea Neagră rămâne un numitor comun și un liant al diverselor noastre formate și inițiative în regiune și dincolo de aceasta. Un exemplu elocvent este Inițiativa celor Trei Mări, al cărei Summit îl voi găzdui din nou la București, peste doar câteva zile. În contextul geopolitic creat de războiul din Ucraina, Inițiativa a câștigat în relevanță și consider că trebuie să devină o platformă și mai importantă în consolidarea rezilienței regionale și europene", a continuat Iohannis.

La Summitul din 6 septembrie, România are o serie de obiective, dintre care reconfirmarea rolului Inițiativei de promovare a creșterii economice și a interconectărilor strategice, inclusiv prin consolidarea și rafinarea instrumentelor Inițiativei, și redefinirea relației Inițiativei cu vecinătatea sa, reconfigurată geopolitic, a mai spus președintele.

Tot în septembrie "se prefigurează și lărgirea Inițiativei cu un nou stat participant, Grecia, respectiv acordarea statutului de stat participant asociat Ucrainei și Republicii Moldova".

Discursul integral poate fi consultat AICI.