"Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și în special regiunea noastră și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO", a spus Klaus Iohannis. 

Anterior anunțului, Klaus Iohannis a mai afirmat că "ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice".

"Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări. Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale", a transmis șeful statului.

Iohannis a punctat și că Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO, iar cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre.

La începutul declarației, Klaus Iohannis a spus că, în urmă cu 20 de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea țării noastre la Alianța Nord-Atlantică.

"Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democrația și libertatea, îi apără eficient pe membrii săi și a dezvoltat o rețea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internațională bazată pe reguli. Valorile cardinale ale Alianței, printre care statul de drept, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democrații autentice. În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie. Nicicând aceste garanții de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi", a transmis șeful țării.

El este de părere și că "trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securității din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simțim protejați tocmai pentru că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice".

"Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedește a fi o amenințare gravă și de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică. În aceste condiții, frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include și România, va rămâne o prioritate pe termen lung. În tot acest context complicat, țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților și a capabilităților noastre militare", a mai spus acesta.

Totodată, Iohannis a explicat că suntem printre Aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament, iar România a contribuit și contribuie la misiunile și operațiile NATO.

"Avem o prezență militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad și contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre. Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței, în special a celor mai vulnerabili", a continuat Klaus Iohannis.

El a reiterat și faptul că în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-au adoptat strategii și măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet și în același ritm cu Aliații noștri.

"Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conștienți de riscurile și amenințările care decurg din această situație și ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetățenilor noștri securitatea deplină. România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital și investitori care să contribuie la creșterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de modernizarea militară a țării noastre, dar și de apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică.În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca și în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câștigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce privește politica noastră externă și de securitate, de stabilitate, de profesionalism și de respect nemijlocit față de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană", a completat șeful statului român.

+++

Lupta pentru șefia NATO

Premierul olandez în exercițiu, Mark Rutte, este considerat favorit în cursa pentru șefia NATO, dar nu poate strânge suficiente voturi din cauza opoziției din partea Aliaților de pe Flancul Estic.  Bulgaria, Ungaria, Turcia și România nu-l vor în funcție, scria, în februarie, Bloomberg.

În ultimii ani, cu excepția Spaniei, NATO a fost condusă de lideri din nordul Europei. Candidatura România ar putea fi văzută ca o ieșire din blocaj. La Summitul NATO din iunie de la Washington, SUA vor să anunțe următorul șef al Alianței.

Pe 22 februarie, jurnalista de la Bloomberg Jennifer Jacobs, corespondent la Casa Alba, anunța într-o postare pe X, că România a anunțat în mod oficial aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis în funcția de secretar-general.

„Romania i-a notificat pe ceilalti membri NATO ca intentioneaza sa il nominalizeze pe presedintele tarii, Klaus Iohannis, drept candidat pentru functia de secretar general al NATO. Va complica efortul celorlalti aliati de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a scris Jacobs pe X.

Coaliția PSD-PNL, ajutată de UDMR, a pregătit deja terenul pentru devansarea alegerilor prezidențiale, care ar trebui să aibă loc în decembrie, pentru luna septembrie, exact luna în care expiră mandatul de secretar-general al lui Jens Stoltenberg.

Mutarea alegerilor în septembrie îi permit lui Iohannis să preia un eventual post la NATO fără să își scurteze mandatul.

Anterior anunțului făcut marți, cu câteva ore înainte același Iohannis a declarat că nu are de gând să își scurteze mandatul de președinte pentru a ocupa o altă funcție fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivelul NATO.