Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, că 2022 a fost și "un an al curajului în fața invaziei ruse, un an al apărării democrației și al principiilor suverane".

"A fost un an edificator pentru identitatea noastră ca țară pe plan extern, România acționând imediat, ferm și decisiv. Am gestionat exemplar, aș spune, printr-un răspuns multidimensional, o situație fără precedent la frontiera Uniunii Europene și a NATO. Iar profilul României a crescut exponențial la nivel regional, european și global", a declarat Klaus Iohannis.

El a mai spus că anul 2022 a fost și "un an al curajului în fața invaziei ruse, un an al apărării democrației și al principiilor suverane, un an al unității de acțiune și al solidarității", iar valorile noastre democratice au fost atacate direct și am reacționat fără ezitare.

Președintele a afirmat și că, încă din prima zi a războiului, România s-a implicat activ în reacția comunității internaționale democratice și în procesul de adaptare strategică impus de noua realitate de securitate.

Klaus Iohannis a declarat că peste 3,3 milioane de cetățeni ucraineni au trecut granițele noastre până în prezent, iar noi am asigurat rapid un pachet cuprinzător de măsuri pentru primirea și protecția acestora.

"Societatea românească a impresionat o lume întreagă prin solidaritatea și empatia dovedite", a comentat șeful țării.

"Pentru evitarea unei crize alimentare globale majore, România a facilitat tranzitul cerealelor ucrainene spre statele vulnerabile – peste 11 milioane de tone de produse agricole au trecut până acum prin țara noastră, adică aproximativ jumătate din volumul total tranzitat prin inițiativa europeană a Coridoarelor de Solidaritate. În tot acest timp am discutat constant cu Președintele Zelenski, iar în iunie 2022, la Kiev, alături de liderii Franței, Germaniei și Italiei, am arătat concret solidaritatea și susținerea României pentru Ucraina, inclusiv pentru parcursul său european. Am depus eforturi susținute care au contribuit la decizia istorică luată de Consiliul European în iunie 2022 prin care a fost acordat statutul de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și a fost recunoscută perspectiva europeană a Georgiei", a completat Klaus Iohannis.

Președintele Iohannis a mulțumit partenerilor noștri strategici, cum ar fi Statelor Unite ale Americii, pentru contribuția importantă la securitatea României, și respectiv Franței, care și-a asumat rolul de națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO din România și a desfășurat trupe și echipamente militare.

"De asemenea, mulțumesc Poloniei, Portugaliei, Olandei, Belgiei, Italiei, Spaniei, Canadei, Marii Britanii, Germaniei, Luxemburgului și Macedoniei de Nord pentru trupele trimise sau care urmează a fi trimise. Importanța strategică a Mării Negre a fost consacrată la nivel internațional, fiind inclusă pentru prima dată, la inițiativa României, în Noul Concept Strategic al NATO, la Summitul de la Madrid, și reconfirmată la Reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București, organizată cu succes de România. Reuniunile Formatului B9 și-au dovedit, din nou, relevanța în contextul geostrategic regional și în ceea ce privește coordonarea transatlantică. De altfel, am atins în 2022 un nivel excelent în relația transatlantică, demonstrând că unitatea transatlantică rămâne crucială pentru a face față provocărilor globale multiple", a mai explicat acesta.

Klaus Iohannis a vorbit și despre cum am susținut în 2022 Republica Moldova prin acțiuni concrete în plan bilateral, prin asistența pe multiple planuri – asigurarea a peste 80% din necesarul de energie electrică, prin crearea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, alături de Germania și Franța, precum și în plan european.

Iohannis a explicat și că România își va urmări și în 2023 obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esențiali: creșterea rolului și a influenței în Uniunea Europeană, respectiv în NATO, și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

"Anul care tocmai a început nu va fi simplu. Ne va testa în continuare capacitatea de a răspunde la provocări, de a rămâne solidari și mai ales uniți. Răspunsul României la criza provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va continua să fie multidimensional și cuprinzător. Vom continua să sprijinim Ucraina și Republica Moldova, inclusiv aspirațiile lor europene și euroatlantice, după caz", a declarat președintele României.

Totodată, șeful țării a ținut și să precizeze că succesul finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că "România este pregătită din toate punctele de vedere".

"Locul României și al cetățenilor săi este în Schengen.Mulțumesc tuturor statelor care ne-au sprijinit și contăm pe sprijinul dumneavoastră și în continuare. Reafirm și în acest cadru că vom face toate demersurile care țin de noi, pe toate palierele și la toate nivelurile, astfel încât România să obțină o decizie favorabilă pentru aderarea la spațiul Schengen", a spus acesta spre finalul discursului.