"Comemorarea reprezintă o dimensiune fundamentală în viețile noastre. Aproape jumătate de milion de copii, femei și bărbați romi au fost uciși în timpul ocupației naziste din Europa. În România, 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, la ordinul dictatorului român și aliatului naziștilor, Ion Antonescu. Aproximativ 11.000 de romi și-au pierdut viața", a transmis Klaus Iohannis în mesajul său.

Klaus Iohannis sublinează că Holocaustul a fost "o durere de neconceput, cauzată de o pierdere irecuperabilă".

"Mulți dintre ei au murit din cauza bolilor, a frigului sau a foamei. A fost, fără îndoială, un act de ucidere deliberată și sistematică. Discriminați, umiliți, privați de drepturile lor, excluși din societate și, în cele din urmă, închiși și uciși, romii au fost victimele unui regim criminal, caracterizat de rasism, discriminare, teroare, propagandă, persecuție și încălcări ale drepturilor omului. Admitem, cu durere, că printre făptuitori s-au aflat și români", a mai precizat el.

De asemenea, șeful statului a subliniat că avem datoria de a ne asigura că generațiile viitoare vor cunoaște acest adevăr.

"Nevoia de aducere-aminte este mai urgentă ca niciodată în acest punct critic în care ne aflăm. Trebuie să păstrăm vie memoria victimelor și să consolidăm eforturile de combatere a antisemitismului, xenofobiei și negării Holocaustului. Avem datoria fundamentală de a ne asigura că fiecare generație cunoaște și păstrează adevărul. Genocidul împotriva romilor este, adesea, ignorat și puțin studiat. Prin urmare, este important ca acesta să fie recunoscut și studiat în școli, dezbătut public, amintit în mod deschis. Asumându-ne Holocaustul și atrocitățile petrecute în acea perioadă, putem preveni repetarea greșelilor trecutului", a mai transmis Iohannis în mesaj.

Președintele mai spune că "nu putem schimba istoria, însă societățile noastre trebuie să aibă capacitatea de a învăța și de a face lucrurile mai bine", iar România poate fi considerată "un model regional în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea antisemitismului".

"Țara mea și-a asumat pe deplin trecutul întunecat și a învățat lecția promisiunii sacre ca niciodată să nu mai permită asemenea atrocități. Am făcut pași fermi și decisivi în ceea ce privește protejarea memoriei victimelor Holocaustului și lupta împotriva extremismului, intoleranței, revizionismului și discriminării", a mai explicat Iohannis.

Președintele reamintește adoptarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen.

Tot el mai spune că România este "puternic angajată în lupta împotriva discriminării, urii și marginalizării, promovând incluziunea socială" în ceea ce privește comunitățile de romi.

"Aducerea-aminte devine mai puternică atunci când este completată de acțiuni ferme de protejare a diversității, toleranței și drepturilor omului. Astăzi, Europa se confruntă cu o serie de crize care pot submina valorile noastre fundamentale. Populismul, extremismul, rasismul, xenofobia și negarea Holocaustului cresc amenințător. În acest context, este datoria noastră să apărăm drepturile omului și să promovăm respectul pentru lege, tratamentul egal al persoanelor indiferent de originea rasială sau etnică, toleranța, solidaritatea. De asemenea, educația și cercetarea despre Holocaust sunt esențiale pentru sănătatea democrațiilor noastre", se arată în finalul mesajului transmis de Klaus Iohannis.

De asemenea, șeful statului a subliniat că avem datoria de a ne asigura că generațiile viitoare vor cunoaște acest adevăr.

"Nevoia de aducere-aminte este mai urgentă ca niciodată în acest punct critic în care ne aflăm. Trebuie să păstrăm vie memoria victimelor și să consolidăm eforturile de combatere a antisemitismului, xenofobiei și negării Holocaustului. Avem datoria fundamentală de a ne asigura că fiecare generație cunoaște și păstrează adevărul. Genocidul împotriva romilor este, adesea, ignorat și puțin studiat. Prin urmare, este important ca acesta să fie recunoscut și studiat în școli, dezbătut public, amintit în mod deschis. Asumându-ne Holocaustul și atrocitățile petrecute în acea perioadă, putem preveni repetarea greșelilor trecutului", a mai transmis Iohannis în mesaj.

Președintele mai spune că "nu putem schimba istoria, însă societățile noastre trebuie să aibă capacitatea de a învăța și de a face lucrurile mai bine", iar România poate fi considerată "un model regional în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea antisemitismului".

"Țara mea și-a asumat pe deplin trecutul întunecat și a învățat lecția promisiunii sacre ca niciodată să nu mai permită asemenea atrocități. Am făcut pași fermi și decisivi în ceea ce privește protejarea memoriei victimelor Holocaustului și lupta împotriva extremismului, intoleranței, revizionismului și discriminării", a mai explicat Iohannis.

Președintele reamintește adoptarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen.

Tot el mai spune că România este "puternic angajată în lupta împotriva discriminării, urii și marginalizării, promovând incluziunea socială" în ceea ce privește comunitățile de romi.

"Aducerea-aminte devine mai puternică atunci când este completată de acțiuni ferme de protejare a diversității, toleranței și drepturilor omului. Astăzi, Europa se confruntă cu o serie de crize care pot submina valorile noastre fundamentale. Populismul, extremismul, rasismul, xenofobia și negarea Holocaustului cresc amenințător. În acest context, este datoria noastră să apărăm drepturile omului și să promovăm respectul pentru lege, tratamentul egal al persoanelor indiferent de originea rasială sau etnică, toleranța, solidaritatea. De asemenea, educația și cercetarea despre Holocaust sunt esențiale pentru sănătatea democrațiilor noastre", se arată în finalul mesajului transmis de Klaus Iohannis. Un documentar care prezintă dovezi istorice despre romi a fost prezentat în 2016, de Centrul Național de Cultură a Romilor.