Șeful statului a alocat mare parte a celui de-al treilea discurs în Parlament legilor și frecvenței cu care acestea sunt modificate, fapt ce nu e pe placul românilor.

"Doar în anul 2015, asupra vechiului Cod Fiscal s-a intervenit legislativ de 13 ori. Legea educației, cea privind reforma în domeniul sănătății, Legea administrației publice locale și Codul Muncii au fost modificate la interval de 2-3 luni sau chiar de 2-3 ori în aceeași lună. Am constatat, de asemenea, că prin două legi distincte, trimise aproape concomitent la promulgare, s-a modificat același act normativ”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele le-a transmis parlamentarilor că, potrivit unui studiu recent, 80% dintre români se arătau nemulțumiți că legile din România sunt "greoaie”.

"Faptul că oamenii își doresc norme juridice mai clare, mai simple, care nu se schimbă peste noapte, nu cred că este o surpriză pentru nimeni. Însă această realitate trebuie să capete un răspuns”, a spus Iohannis. Klaus Iohannis a afirmat că, în 2015, dintre legile adoptate de Parlament, peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonanțe simple sau de urgență, proporție care arată relația dintre puterea legislativă și cea executivă.Totodată, președintele a atras atenția că, de la intrarea în vigoare și până în prezent, legi din domenii fundamentale pentru funcționarea economiei și societății au fost modificate în nenumărate rânduri: "vechiul Cod Fiscal, de 135 de ori, Legea educației, de 26 de ori, Legea privind reforma în domeniul sănătății, de 114 ori, Legea administrației publice locale, de 38 de ori, Codul Muncii, de 28 de ori, legislația privind achizițiile publice, de 35 de ori”.

"Acestea însă nu sunt simple statistici. În spatele cifrelor sunt oameni. Sunt concetățenii noștri, care ne-au ales să-i reprezentăm, cu problemele, preocupările și viețile lor”, a avertizat el.

"Marile sisteme publice, educația și sănătatea, au suferit probabil cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbărilor frecvente și punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjuncturi. Cred că felul în care se fac, dar mai ales în care se schimbă legile în România, este una din sursele profunde ale ineficienței acestor sisteme”, a mai spus Iohannis, adăugând că această stare de fapt a dus la erodarea încrederii în Parlament și a încrederii în lege, în general.

Președintele României a subliniat că acesta ar putea fi "un moment zero”, de la care să pornească "recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului și ca fundament al relațiilor sociale”.

Corupția să nu mai fie în topul preocupărilor românilor

Klaus Iohannis s-a referit și la necesitatea unui Parlament puternic, care include și "o poziționare corectă față de justiție”.

"Respectul față de lege nu poate fi disociat de relația cu justiția. De fiecare dată când am considerat că s-au produs derapaje în această privință v-am comunicat, nu pentru că doresc să intervin în activitatea Parlamentului, ci tocmai pentru că modul în care această instituție răspunde la cererile justiției îi poate afecta credibilitatea”, a spus președintele.

El le-a transmis parlamentarilor că la finele mandatului său își dorește ca pe agenda preocupărilor opiniei publice "corupția să nu mai figureze prima”.

"România puternică este nu doar o Românie fără corupție, ci o Românie în care s-a recâștigat respectul pentru lege”, a mai spus Iohannis.

141 de parlamentari au lipsit

Șeful statului a atins pe scurt și criza refugiaților, susținând că lucrurile în UE nu se rezolvă prin amenințarea cu sancțiuni, dar și tema viitorului educației, pentru care Iohannis a inițiat o largă consultare publică.

Votul prin corespondență, temă așteptată de mulți, a lipsit din discurs.141 de parlamentari nu au fost prezenți la discursul șefului statului, iar președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, nu l-a întâmpinat pe președinte, așa cum cere protocolul.