UPDATE

La finalul ședinței, președintele a prezentat principalele decizii luate.

"Punctul central de pe ordinea de zi l-a constituit analiza noii Strategii Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 și vreau să vă prezint mai multe aspecte legate de acest document esențial pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională în ansamblu. În primul rând, Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea, deja accentuate, ale mediului de securitate internațional. România a trebuit să facă față într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și mai ales în ceea ce privește creșterea rezilienței economice", a spus Klaus Iohannis.

Șeful statului a precizat că noua Strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale privind obiectivele noastre naționale prioritare pentru asigurarea securității României și a cetățenilor săi și arată "ce avem de făcut pentru a le atinge".

"Politicile publice din domeniul securității naționale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetățeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăiește într-un mediu sigur și să aibă încredere că instituțiile îl apără și îl protejează", a adăugat acesta.

"România este un stat care trebuie să își apere cetățenii oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor. Este, totodată, țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. Este o țară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență și care are ca priorități educația, sănătatea și siguranța cetățeanului. Nu în ultimul rând, România este un stat care contribuie la menținerea securității colective, alături de partenerii ei, și la promovarea democrației și libertății", a mai declarat Iohannis.

Iohannis mai spus că toate acestea presupun continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni, adăugând că este evident faptul că că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și Uniunea Europeană sunt reafirmați ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate.

"Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări", a mai declarat Klaus Iohannis.

De asemenea, ca element de noutate, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al securității, bazat pe relația securitate - prosperitate - stat de drept - democrație - identitate, echilibrul dintre stat și individ ca beneficiari ai securității naționale.

"Siguranța cetățeanului rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile. Tocmai de aceea, Strategia încurajează colaborarea și coordonarea inter-instituțională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun", potrivit șefului statului.

Totodată, acest a anunțat că în cadrul Strategiei a fost acordat un rol central colaborării public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar, pentru că parteneriatul cu românii și cu societatea, în ansamblu, este de fapt "cea mai puternică armă pentru a consolida capacitatea de a rezista în fața noilor tipuri de amenințări, care vin inclusiv pe fondul evoluțiilor tehnologice".

Iohannis a mai punctat că "responsabilitatea pentru a face față noilor tipuri de atacuri subtile și subversive se află la intersecția sferei sociale și individuale cu sfera instituțională publică și cu cea privată".

Klaus Iohannis a precizat că proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, care are la bază conceptul unei Românii normale, va fi transmis Parlamentului și speră ca, în cel mai scurt timp, România să aibă aprobată o nouă Strategie pentru perioada 2020-2024.

+++

Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024;

Forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2021;

Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă.

În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.