Șefii de stat și de guvern din Occident, printre care și președintele Klaus Iohannis, discută joi despre noi pași care trebuie făcuți pentru a contracara amenințarea Rusiei. La Summitul NATO va participa și președintel american Joe Biden.

Este  al doilea Summit NATO într-o lună de zile, de când Rusia a atacat, complet neprovocată, Ucraina, a declarat Klaus Iohannis înaintea reuniunii. Câteva lucruri pot să vă spun de pe acum.

"În cadrul acestui summit dorim în primul rând să dovedim că suntem uniți, că suntem uniți și în NATO, dar suntem uniți și în relația transatlantică. De asemenea, în cadrul acestui summit vrem să discutăm cum putem să ajutăm în continuare Ucraina. Evident, în primul rând este vorba de ajutor umanitar în Ucraina și pentru cei care trebuie să părăsească Ucraina, cei care fug din fața războiului. Dar evident că vrem să discutăm și lucruri care, de exemplu, pentru noi sunt extraordinar de importante, cum ar fi consolidarea Flancului Estic NATO. Aceste chestiuni vor face obiectul mai multor runde de discuții. Dar avem deja acum, înainte să începem Summitul, o veste foarte bună. Probabil ați aflat, conform declarației Secretarului General Jens Stoltenberg, că deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România. Este acel grup de luptă pe care l-am solicitat, am sperat să se realizeze repede și s-a realizat. Este acel grup de luptă pentru care Franța va fi națiune-cadru. Sigur, urmează încă negocieri în cadrul NATO pentru a vedea cine mai trimite trupe în acest grup de luptă, dar sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja", a mai spus președintele.


Șeful statului a declarat că în intervenția sa va sublinia importanța unității, importanța sprijinului pentru Ucraina și pentru refugiați și va prezenta hub-ul logistic de la Suceava și va invita aliații să participe cu ajutoare pentru Ucraina.

De asemenea, Iohannis a precizat că va prezenta îngrijorările noastre legate de Republica Moldova, securitatea Republicii Moldova, situația energetică și economică.

"Trebuie să vă spun de pe acum, voi insista în continuare că Flancul Estic al NATO trebuie consolidat mai bine. Noi avem, în momentul de față, tot felul de formate - Forward Presence Tailored, Forward Presence, le-am mai discutat. Eu cred că trebuie să fim conștienți de unde vine agresiunea, agresorul este Rusia și noi trebuie să construim o apărare foarte solidă și serioasă pe Flancul Estic. Sigur, grupul de luptă este un început foarte bun, dar, după părerea mea, este nevoie în continuare de consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, echilibrarea Flancului Estic. Acestea sunt temele pe care le voi prezenta astăzi, plus câteva teme un pic mai de specialitate. Toate acestea vor fi, pe urmă, cunoscute și printr-un comunicat pe care intenționăm, cu echipa mea, să îl pregătim pentru după Summit ca să cuprindem tot ce s-a discutat acolo", a mai completat șeful țării.

Citește și: NATO va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia

Întrebat cum anume va lucra România la securitatea proprie, în plus față de ceea ce face deja NATO, Klaus Iohannis a declrat că "securitatea începe de acasă".

"Noi, de aceea, am decis, la ultima ședință a CSAT-ului, să creștem alocarea pentru apărare de la 2% din PIB, cât este acum, la 2,5% din PIB. Deja la Ministerul Apărării și la armată se lucrează la un plan îmbunătățit de dotare. Este foarte clar că noi ne dorim să avem aliații alături de noi, dar în același timp, evident că ne dorim să avem noi apărarea noastră solidă. Și dacă vorbim de apărare, aș mai face, totuși, o remarcă, cred, importantă, fiindcă românii sunt îngrijorați de această situație și trebuie să vă spun foarte clar și vreau să vă spun, niciun român nu trebuie să se teamă, suntem parte din cea mai mare, din cea mai puternică alianță de apărare care a existat vreodată. Militarii noștri sunt bine pregătiți. Deci, pot să spun cu mâna pe inimă, cum se zice, că România nu este în pericol. Românii sunt în siguranță, prin forțele noastre armate și prin NATO", a comentat Iohannis.

Legat de poziționarea Grupului de Luptă, Iohannis a spus că, în momentul în care sunt toate detaliile militare clarificate, se va anunța unde anume va fi acesta poziționat.

Despre consolidarea Flancului Estic președintele a explicat că se face poziționând forțe armate cu dotarea aferentă.

"Dacă urmărim războiul din Ucraina, vedem că este nevoie de armament foarte modern. Avem nevoie, cu siguranță, de apărare antirachetă și altele similare. Lucrurile nu mai sunt așa de simple. Cu un camion și un tanc nu se mai poate câștiga mare lucru în ziua de astăzi. Este nevoie de armament modern, sofisticat, care, evident, este și destul de scump", a spus șeful țării.

Iohannis a fost întrebat și dacă, în contextul amenințărilor Rusiei că va folosi arme chimice, suntem pregătiți să ne apărăm și cum.

"Armele chimice și biologice sunt interzise prin tratatele internaționale și nu putem să pornim pur și simplu de la premisa că cineva le folosește. Noi toți sperăm să rămână așa și toți semnatarii tratatelor internaționale să și respecte ceea ce s-a decis", a replicat Klaus Iohannis.

Totodată, legat de faptul că se vorbește deja despre Moldova ca fiind următoare țintă și dacă sunt justificate în acest moment îngrijorări cu privire la țara noastră președintele României a răspuns:

"Nu sunt justificate îngrijorările la țara noastră, asta am spus înainte. Românii pot sta liniștiți. România este în siguranță. Este apărată de cea mai mare Alianță, dar nici îngrijorările legate de Moldova nu au o justificare. Nu există niciun fel de date, în afară de speculații în media că Moldova ar fi ținta vreunui atac sau ar fi planificată o acțiune care privește Moldova. Problemele Moldovei vin din numărul mare de refugiați, din slăbiciunea economică și din situația energetică. Știți foarte bine că Moldova este stat captiv, primește energie doar din două surse, din Rusia și din Transnistria și cam acestea sunt problemele Moldovei. Și aici putem să ajutăm cu finanțări, cu transfer de energie și, sigur, cu sprijin pentru economia Moldovei, dar dincolo de asta nu avem, la momentul acesta, când vorbim, niciun fel de date că ar exista alte amenințări".

 +++

Președintele Joe Biden se află la Bruxelles pentru a convinge liderii europeni să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei, la o lună de la invazia Ucrainei. În definitiv, SUA are mai mult de câștigat din distrugerea puterii economice a Rusiei, în timp ce Europa este mult mai interconectată cu (și dependentă de) vecinul de la Răsărit.

Până acum, SUA, UE și celelalte mari puteri economice (cu excepția Chinei) au arătat o unitate de monolit în condamnarea invaziei ruse în Ucraina și impunerea de sancțiuni împotriva economiei ruse și a acoliților lui Vladimir Putin.