"Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar justiția trebuie să funcționeze la întreaga sa capacitate, pentru a-și îndeplini misiunea nobilă. Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independența justiției și buna sa funcționare nu sunt lucruri negociabile și reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene. Românii au dat, totodată, un mesaj clar și pentru continuarea luptei anticorupție și suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetățenilor. Procesul de reparare a legilor justiției, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil și de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneția sau ale GRECO a început deja", a spus Klaus Iohannis în alocuțiunea sa.

El a mai spus că motivul pentru care demersul de modificare a legilor justiției nu s-a finalizat însă este pentru că "o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut nici un secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a și dedicat trup și suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori".

"O majoritate parlamentară care, chiar și după sancțiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare. De aceea, legislația într-un domeniu atât de important precum cel al justiției trebuie să fie rezultatul unor dezbateri ample purtate în următorul Parlament, cu o altă majoritate, construită în jurul unor forțe politice profund atașate valorilor democratice", a spus președintele.

Klaus Iohannis a adăugat că sistemul judiciar așteaptă de la Consiliul Superior al Magistraturii "un rol activ, o abordare constructivă și matură, lipsită de partizanat, care să construiască un larg consens în sistemul judiciar asupra temelor cele mai arzătoare din justiție".

De asemenea, în contextul sanitar actual, Iohannis a punctat faptul că amânarea cauzelor aflate pe rol ori creșterea volumului de muncă al instanțelor și parchetelor, ca urmare a limitării activității acestora, "reprezintă doar două astfel de consecințe resimțite la nivelul întregului sistem judiciar".