"Eu, România avem așteptări foarte concrete de la acest summit. Ne așteptăm, bunăoară, să se decidă o întâlnire, o consolidare semnificativă a Flancului Estic, Flancul Estic unde suntem noi situați, asta însemnând că ne așteptăm la o creștere semnificativă a numărului militarilor aliați care vor fi staționați pe Flancul Estic și, implicit, sigur, și la noi în România. Ne așteptăm ca zona Mării Negre unde ne găsim și unde se desfășoară războiul să fie declarată zonă de interes strategic pentru NATO. Ne așteptăm ca cea mai importantă zonă de pericol să fie declarată Rusia, deci Rusia să fie declarată amenințarea semnificativă pentru NATO, fiindcă asta este. Ne așteptăm destul de concret – ca să dau și exemple de acest fel - ca grupurile de luptă care au fost propuse și sunt în constituire pe Flancul Estic să devină mai mari, să devină brigăzi", a declarat Klaus Iohannis, înainte Summitului NATO de la Madrid de miercuri.

În privința aderării Finlandei și Suediei la NATO, Iohannis a declarat în fața presei că, în ce privește țara noastră, noi ne-am implicat în diferite formate pentru a găsi soluția cea mai bună pentru cei în discuție, iar schimbarea de atitudine a Turciei "nu s-a întâmplat chiar așa peste noapte cum pare poate la știri, discuțiile au început încă de când Suedia și Finlanda au decis să solicite intrarea în NATO".

"Au fost foarte multe discuții la nivel tehnic, la nivel diplomatic și da, la nivel de conducere. Sunt foarte bucuros că ele au fost convergente și avem acum premisele unei acceptări", a explicat el.

Întrebat pentru România ce ar putea să însemne transformarea grupurilor de luptă la nivel de brigadă, președintelea răspuns: "Noi avem un număr important de militari aliați deja, acum, în România și ne așteptăm în lunile următoare să crească acest număr pentru a ajunge la capacitatea operațională pentru grupul de luptă de exemplu care va fi condus de Franța. În continuare, sigur, dacă se hotărăște și se pare că așa va fi, dacă se hotărăște că ele vor fi completate sau mărite sau îmbunătățit la nivel de brigadă cu siguranță vom avea mult mai mulți militari. Însă aceste lucruri nu se vor întâmpla de pe o săptămână pe alta, aceste lucruri durează luni, chiar ani de zile, însă pentru noi nu este important să avem mâine încă 1000 de soldați aliați, pentru noi este important să avem decizii, să ne pregătim temeinic și să avem trupe care colaborează foarte bine împreună și aceste lucruri până acum le-am reușit să le facem. Sunt convins că și în continuare aceste mișcări vor fi de succes și pentru România și pentru aliați și, în final, pentru NATO și consolidarea Flancului Estic."

Șeful țării a mai explicat și că Marea Neagră este extrem de importantă pentru România și a fost meritul nostru că la Summitul din Varșovia, din 2016, s-a decis elaborarea, prima dată, a unei strategii NATO pentru zona Mării Negre, iar acum Marea Neagră este zonă de război.

"Nici în NATO lumea nu este evident mulțumită de această situație și e clar că trebuie o abordare mult mai largă, mult mai aprofundată, drept pentru care iarăși noi am insistat foarte mult ca zona Mării Negre să fie declarată „zonă de interes strategic pentru NATO". Noi oricum facem tot ce putem să facem la nivel de dotare și probabil vă amintiți că au fost și foarte multe exerciții și foarte multe dotări specifice pentru zona litoralului, pentru a apăra zona litoralului. Acestea toate vor continua, iar ceea ce își dorește România este asta – Marea Neagră să fie declarată în NATO zonă de interes strategic. Și asta, după cum arată lucrurile, vom obține", a continuat acesta.

Întrebat dacă odată ce Marea Neagră este declarată zonă strategică, am putea avea grupuri de luptă permanente acolo și ce înseamnă acele planuri regionale de apărare, Klaus Iohannis a comentat că aceste planuri militare prevăd cum se mișcă trupele și cum se intervine, cum se acționează în cazul în care va fi nevoie.

"Există planuri și acum, la nivel NATO, și iarăși pot să vă spun că aceste planuri au apărut în bună măsură datorită insistențelor noastre. A avut loc în 2014 un summit în Wales, unde s-a discutat pe atunci ocuparea Crimeii, toată lumea a fost revoltată, dar nu s-a elaborat niciun plan concret. Noi am sesizat acest lucru și atunci a început elaborarea unor planuri foarte concrete. Acum, lucrurile avansează bine și este clar că pe Flancul Estic pentru a putea genera un răspuns solid, în cazul unui atac rusesc, este nevoie ca toate forțele să fie corelate, mișcările să fie corelate, asta înseamnă un plan de intervenție regional și da, noi ne dorim o prezență permanentă a trupelor aliate. Majoritatea celor care sunt acum în România vin acolo pe bază rotațională, adică tot timpul sunt cam același număr de militari, dar ei se rotesc și între națiuni și între diferite unități militare. Noi credem că o prezență permanentă, stabilă este mai potrivită în această perioadă și înspre asta dorim să mișcăm lucrurile", a concluzionat el.