Președintele Klaus Iohannis și președintele Consiliului European Donald Tusk au discutat, la București, două subiecte de mare importanță aflate pe agenda viitorului Consiliu European, din 18-19 februarie: renegocierea relației dintre Marea Britanie și UE și fenomenul migrației.

După propunerile făcute de Donald Tusk pe 2 februarie cu privire la renegocierea dorită de Londra, România a exprimat constant "o deschidere” pentru identificarea de soluții pertinente deoarece consideră că este foarte important ca Marea Britanie să rămână în interiorul UE.

Uniunea Europeană are nevoie de Marea Britanie și Marea Britanie are nevoie de UE, aceasta este poziția noastră pe care am exprimat-o cu toate ocaziile,

a spus Iohannis, adăugând că, în general, obiectivele din pachetul propus de președintele Tusk sunt "convergente cu viziunea și interesele României”.

Soluțiile trebuie să se bazeze valori fundamentale și pe principiile europene.

În ceea ce privește reformele privind guvernanța economică, competitivitatea și suveranitatea, șeful statului a precizat că Bucureștiul este "dispus” să susțină propunerile prezentate de Tusk, în cadrul discuțiilor de joi și vineri.

În schimb, România are o serie de observații referitor la libertatea de mișcare și beneficiile sociale, astfel încât schimbările dorite de Londra "să nu pună în discuție drepturile cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea ce privește accesul la prestațiile sociale”.

Mecanismul de salvgardare care va permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestații sociale trebuie să fie, a subliniat președintele, nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepțional și să fie cât mai limitat în timp, iar justificările pentru aplicarea lui să fie pertinente.

Din declarațiile șefului statului reiese că România va fi de acord și cu propunerea privind indexarea alocațiilor pentru copiii care nu se află cu părinții în statul în care aceștia lucrează.

Vom urmări să eliminăm orice risc de discriminare pentru cetățenii români. De asemenea, vom urmări ca posibila indexare să nu se poată extinde către alte prestații sociale,

a afirmat Iohannis.

Totodată, România subliniază că este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, pentru a nu fi afectați cetățenii care lucrează deja pe piața muncii din respectivul stat membru gazdă. 

De altfel, același mesaj a fost transmis și de premierul Dacian Cioloș la Bruxelles. 

În conferința de presă comună cu președintele CE Jean-Claude Juncker, premierul Cioloș a precizat că autoritățile române doresc ca mecanismul de salvgardare să fie clar aplicat în situații excepționale, "care să fie identificate pe baza unor analize foarte obiective" și să fie aplicat pe un termen cât mai scurt.

În privința alocațiilor pentru copii, Bucureștiul dorește ca acest mecanism să fie aplicat doar celor care urmează să vină la muncă în Marea Britanie, a spus Cioloș. 

La rândul său, Donald Tusk a atras atenția că negocierile privind reforma sunt "extrem de importante”, deoarece în joc se află statutul de membru al Marii Britanii în Uniunea Europeană, dar și viitorul UE unde "va trebui să decidem cu toții, și unde nu putem și nu vom face compromisuri asupra libertăților și valorilor fundamentale”.

Președintele Consiliului European a subliniat că au rămas nerezolvate o serie de chestiuni politice, printre care cele referitoare la schimbarea tratatului, mecanismul de tip "frână de urgență” pentru țările care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare, accesul la beneficii sociale și noțiunea unei Uniuni mai integrate.

Tusk a dat asigurări că în chestiunea beneficiilor sociale, una dintre cele mai importante pentru România și alte state membre, propunerea sa este "justă și echilibrată”.

"Mecanismul de salvgardare, cu privire la accesul la prestații sociale nu este destinat să se aplice cetățenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mișcare și ajută, în același timp, Marea Britanie să-și rezolve îngrijorările pe care le are cu privire la accesul la beneficii sociale”, a spus oficialul european.

Migrație: Implementarea planului UE-Turcia

În privința migrației, președintele a reiterat faptul că România dorește să contribuie în mod constructiv la găsirea de soluții pentru această criză.

"Accentul trebuie pus pe implementarea deciziilor deja luate la nivel european pentru combaterea migrației ilegale, pe protejarea eficientă a granițelor externe ale Uniunii Europene dar și pe cooperarea cu statele de origine și de tranzit. În acest context, este necesară implementarea cât mai rapidă a Planului de acțiune Uniunea Europeană – Turcia”, a susținut Iohannis.

De asemenea, el a subliniat că o politică eficientă de returnare a persoanelor care nu sunt îndreptățite să beneficieze de azil trebuie să reprezinte "o componentă esențială a procesului de gestionare a fenomenului migratoriu”.

În acest context, Klaus Iohannis a făcut referire și la Schengen, exprimându-și speranța că statele membre vor depune toate eforturile necesare pentru păstrarea acestui Schengen.

În ciuda contextului actual, care a determinat anumite state membre să reintroducă controalele la granițele interne Schengen, sperăm că acestea vor fi temporare și excepționale, astfel încât să nu fie afectată libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene,

Avertizând că actuala criză a migrației testează UE "până la limită”, Donald Tusk a mărturisit că își dorește ca liderii să se angajeze, în această săptămână, într-o discuție "sinceră” cu privire la locul unde ne aflăm pe toate elementele de strategie.

În opinia sa, cea mai importantă este protecția frontierelor noastre externe, pentru a controla afluxul de migranți. Pe urmă, trebuie să fie accelerată revenirea migranților economice și să crească asistența umanitară pentru țările vecine Siriei.

Și Tusk s-a referit la acordul cu Turcia care trebuie să funcționeze și să ducă la o scădere semnificativă a numărului de sosiri, "ceva ce încă așteptăm să se întâmple”.

O altă problemă identificată de șeful Consiliului European: situația umanitară a migranților din Grecia și a celor de pe ruta Balcanilor de Vest.