Preşedintele a retrimis vineri Parlamentului Legea privind Secția specială de investigare a magistraților.

"Atât prin ultimul raport MCV, cât și prin opiniile Comisiei de la Veneția pronunțate cu privire la modificările aduse legilor justiției, au fost formulate ample observații ce privesc înființarea, dar și modul de funcționare al acestei secții. Or, prin prisma dispozițiilor art. 148 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora «Parlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin. (2)», considerăm că aceste documente ale organismelor europene, inclusiv rapoartele GRECO, nu pot fi ignorate de Parlamentul României", se arată în cererea de reexaminare.

"Din această perspectivă, în jurisprudența sa, analizând Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 354, din 14 decembrie 2006, Curtea Constituțională a reținut că în privința invocării prevederilor art. 148 alin. (4) din Constituție, potrivit art. 2 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, parte a tratatului de aderare, ratificat prin Legea nr. 157/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, «de la data aderării, dispozițiile tratatelor originare și actele adoptate de instituții și de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria și România și se aplică în aceste state în condițiile stabilite prin aceste tratate și prin prezentul act» (Decizia nr. 104/2018). În aceeași decizie, Curtea a statuat că aderând la ordinea juridică a Uniunii Europene, România a acceptat ca, în domeniile în care competența exclusivă aparține Uniunii Europene, indiferent de tratatele internaționale pe care le-a încheiat, implementarea obligațiilor rezultate din acestea să fie supusă regulilor Uniunii Europene. În caz contrar, s-ar ajunge la situația nedorită ca, prin intermediul obligațiilor internaționale asumate bi sau multilateral, statul membru să afecteze grav competența Uniunii și, practic, să se substituie acesteia în domeniile menționate", se mai arată în cerere.

Potrivit preşedintelui, România aplică "cu bună-credință obligațiile rezultate din actul aderării, neinterferând cu competența exclusivă a Uniunii Europene, și, astfel cum a stabilit în jurisprudența sa, în virtutea clauzei de conformare cuprinse chiar în textul art. 148 din Constituție, România nu poate adopta un act normativ contrar obligațiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru".