"România recunoaște importanța noii Strategii naționale de securitate a Japoniei și salută rolul mai puternic pe care Guvernul de la Tokyo și l-a asumat în sprijinul păcii și securității pe plan global. De asemenea, salutăm sprijinul pe care Japonia îl acordă atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova. Vom continua cooperarea noastră strânsă atât în ceea ce privește relația Uniunea Europeană - Japonia, cât și NATO - Japonia", a declarat Klaus Iohannis.

Iohannis și premierul nipon au semnat o Declarație Comună care "marchează un moment istoric în relația noastră bilaterală, veche de peste un secol", astfel că "ridicăm relațiile româno-nipone la cel mai înalt nivel", a spus președintele român.

Este vorba despre valorificarea potențialului bilateral pe trei paliere: politico-securitar, economico-financiar și cultural-științific.

"Împreună, dăm astăzi un semnal puternic, de orientare a cooperării noastre spre domenii strategice și inovatoare. Japonia este cel mai mare investitor din Asia în România. Ne dorim, în continuare, o creștere substanțială a investițiilor japoneze în țara noastră. Apreciem abordarea constructivă a companiilor nipone active pe piața românească, pe principii de sustenabilitate. Un exemplu concret este dat de contribuția companiilor japoneze la proiecte de infrastructură complexă, precum construcția podului suspendat de peste Dunăre, de la Brăila. Încurajăm Japonia să se implice în continuare în proiecte de conectivitate, relevante nu numai pentru România, ci și pentru statele vecine", a explicat șeful statului.

De asemenea, Klaus Iohannis a anunțat că a prezentat interesul României pentru realizarea de schimburi de experiență privind tehnologiile dezvoltate de Japonia pentru controlul vibrațiilor și rezistența seismică. 

Totodată, documentele semnate marți vor contribui la facilitarea implicării japoneze în proiecte inovatoare în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare - construcția reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni, realizate în România împreună cu Statele Unite ale Americii, și, respectiv, proiecte precum producția de hidrogen verde și în domeniul energiei eoliene, a adăugat Iohannis.

Tot marți s-au pus bazele pentru avansarea cooperării științifice pentru crearea în România a unui centru de producție de optică de mare putere, în sprijinul activităților experimentale cu laserul de mare putere de la ELI-NP, Laserul de la Măgurele.

"Cultura rămâne un liant între popoarele noastre, așa cum o arată schimburile consistente dintre teatrele și universitățile de artă din cele două țări. Mă bucur să anunțăm tot astăzi înființarea unui Institut Cultural Român la Tokyo", a mai punctat președintele României.

În final, Iohannis s-a declarat bucuros că, împreună cu prim-ministru Kishida, a deschis un nou capitol în istoria relațiilor româno-nipone, al cărui coautor este fostul premier Shinzo Abe, asasinat în 2022.