Decizia lui Klaus Iohannis a fost anunțată la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) printr-o scurtă mențiune la finalul unui comunicat de presă.

"Totodată, în ședința CSAT, Președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației. Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez", se arată în documentul citat.

Lupta pentru șefia NATO

Premierul olandez în exercițiu, Mark Rutte, este favorit în cursa pentru șefia NATO. Dacă inițial s-a lovit de opoziție din partea Aliaților de pe Flancul Estic, lucrurile s-au schimbat acum. În ultimii ani, cu excepția Spaniei, NATO a fost condusă de lideri din nordul Europei. Candidatura România trebuia să fie văzută ca o ieșire din blocaj, însă nu s-a întâmplat asta.

La Summitul NATO din iunie de la Washington, SUA vor să anunțe următorul șef al Alianței.

Pe 22 februarie, jurnalista de la Bloomberg Jennifer Jacobs, corespondent la Casa Alba, anunța într-o postare pe X, că România a anunțat în mod oficial aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis în funcția de secretar-general.

„Romania i-a notificat pe ceilalti membri NATO ca intentioneaza sa il nominalizeze pe presedintele tarii, Klaus Iohannis, drept candidat pentru functia de secretar general al NATO. Va complica efortul celorlalti aliati de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a scris Jacobs pe X.

În mai, președintele Klaus Iohannis a declarat, după ce a fost primit în Biroul Oval de la Casa Albă de președintele Joe Biden, că a discutat cu acesta despre candidatura sa la funcția de secretar general al NATO.

Și acest punct a fost atins în discuția noastră tête-à-tête și împreună am decis să continuăm dialogul", a spus Iohannis, întrebat dacă a discutat cu Joe Biden despre dorința lui de a conduce NATO.

Întrebat și dacă Biden a spus că îl susține, Iohannis a replicat doar: "Am decis să continuăm dialogul".

Interogat pe parcursul conferinței de presă despre acest subiect, Iohannis a recunoscut că discuția cu Joe Biden pe acest subiect nu a fost una prea lungă.

"Aceste discuții nu se fac publice și nu o să mă apuc eu să spun ce a spus președintele Biden. Eu vă spun ce am spus eu acolo, dar discuția nu a fost una lungă, a fost una relativ scurtă și dacă m-ați întrebat dacă există riscul să nu existe consens, da, există riscul, tocmai de aceea cred că este foarte bine să existe două candidaturi, doi candidați care în general sunt considerați acceptabili amândoi, pentru că o organizație puternică are nevoie și de competiții puternice. Până la urmă, unul dintre cei doi candidați probabil va fi ales următorul secretar general. Important este să nu amestecăm lucrurile. Au fost unii care au spus că, dacă sunt doi candidați, se rupe unitate Alianței. Nici vorbă de așa ceva. Alianța este puternică, mergem mai departe, dar este bine să fie doi candidați, pentru că atunci există posibilitatea de a deschide noi teme de dezbatere și există evident șansa să facem lucrurile să meargă mai bine", a explicat Klaus Iohannis.

Tot în mai, premierul olandez Mark Rutte  și-a asigurat susținerea Turciei în urma întâlnirii cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, relata AP, citând un oficial turc.

Turcia le-a spus aliaților din NATO că va sprijini candidatura prim-ministrului olandez Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, a precizat un oficial turc de rang înalt.

Turcia era una dintre cele 4 țări membre ale NATO care nu își anunțaseră susținerea pentru Rutte. Celelalte două erau Ungaria, Slovacia și România. Între timp, ungurii și slovacii au anunțat că îl sprijină pe Rutte să preia, din octombrie, funcția de secretar general al NATO.