UPDATE / VIDEOIohannis: Voi începe demersurile pentru un referendum pe tema modificării Codului penal
Klaus Iohannis a anunțat, luni, că va începe demersurile pentru un referendum pe tema modificării Codului penal și a grațierii, dacă există interes larg pe aceste subiecte.
(Declarația integrală a președintelui Iohannis. Afirmațiile legate de referendum și protestele de dumincă încep de la minutul 06:00. Sursă: Facebook - Știrile ProTV)
Președintele Iohannis a acuzat PSD că ”una a fost promisă, alta a fost începută, de aici indignarea românilor” care au ieșit în stradă.
”PSD cu satelitul lui ALDE au promis bunăstare românilor, au promis că vor rezolva problemele României, au promis dezvoltare economică, au promis salarii mai mari, au promis pensii mai mari și oamenii, de bună credință, i-au votat. Și când au ajuns efectiv la guvernare, s-au apucat de cu totul altceva. S-au apucat să umble la legislația penală, pentru a-și curăța dosarele lor, ale colegilor de partid, ale celor care i-au susținut în campanie, probabil. Asta i-a dus pe oameni în stradă”, a declarat Klaus Iohannis, cu ocazia evenimentului ”Locuri și sunete ale Micii Uniri. Cotrocenii secolelor XVIII - XIX. De la mănăstirea Cantacuzină, la reședința domnească a lui Alexandru Ioan Cuza".
Președintele a mai spus că nu vrea nimeni să dea lovitură de stat, nici să răstoarne regimul.
”Iar Guvernul? Ce contează Guvernul. Acest Guvern. Doar nu-și imaginează că a ieșit cineva în stradă pentru acest Guvern. Oamenii au ieșit să-și spună indignarea”, a spus Iohannis.
El a mai spus că, poate, cu ocazia Micii Uniri, guvernanții își amintesc că ”românii sunt un neam mândru, românii au dreptul la o clasă politică pe măsură”.
Șeful statului a declarat că modificările dorite de PSD au devenit, ”în mod nefericit”, o temă națională, existând un ”larg interes” privind schimbarea codurilor penale și a grațierii.
”Și, dacă așa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice și votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum. Referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu. Fiindcă atunci când au votat aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD. Și atunci, dacă guvernanții au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă”,
a anunțat Klaus Iohannis.
El a mai spus că aparent vorbim de chestiuni legate de justiție și de ordonanțe de urgență pe teme foarte concrete, dar, în realitate, ”vorbim despre ce fel de națiune vrem să fim”.
”Vrem să fim o națiune puternică, un stat de drept sau vrem să fim o națiune așa și așa, cu un stat de drept care poate fi înmuiat și disputat. Vrem să fim o națiune care seamănă cu generația care a făcut Mica Unire sau vrem să fim o națiune care nu îndrăznește să ridice vocea. Vrem să fim o națiune între celelalte națiuni, așa cum sunt națiunile europene, sau vrem să fim o națiune care nu îndrăznește să ridice vocea în corul națiunilor europene”, a afirmat Klaus Iohannis.
Șeful statului a spus că el își dorește o națiune puternică, cu oameni mândri și liberi, condusă de politicieni integri, competenți: ”Orice altceva, pentru mine este prea puțin (...) Iar pentru a obține acest lucru, pentru a atinge acest obiectiv, pentru mine niciun preț nu este prea mare”.
Lovitură de grație dată statului de drept
Iohannis a comparat clasa politică din perioada unirii cu actuala clasă politică.
”Ce clasă politică am avut noi atunci, când a început să ia ființă națiunea română! Și ce clasă politică avem astăzi, când cei care au fost aleși să conducă țara se ocupă, în mod paradoxal, de cu totul alte lucruri. Atunci, în 1859 politicienii s-au preocupat de națiune, de Unirea principatelor. Ai noștri se ocupă de grațiere. Grațierea propriilor dosare”, a subliniat șeful statului.
”O coaliție aleasă să conducă România spre dezvoltare se ocupă de modificarea Codului penal, se ocupă, în mod paradoxal, exact de ameliorarea Codului penal într-un sens cel puțin discutabil: micșorarea amenzilor pentru abuz în serviciu. Ce diferență, ce clasă politică am avut și unde am ajuns!”,
a afirmat Iohannis.
Președintele a acuzat ”aberațiile” vehiculate de diverși ”activiști și agitatori” care ”au fugit la televiziunile obediente să explice populației că e nouă mineriadă - auzi aberație - că e o lovitură de stat”.
”Cetățenii să dea lovitură de stat? Nu,
politicienii dau lovitură de stat. Doar că nu dau lovitură de stat, dau lovitură de grație
statului de drept din România”, a subliniat Klaus Iohannis.
Potrivit Art. 90 din Constituție, președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.
Prevederile Legii 3/2000 privind organizarea referendumului: Art. 11 (1) - Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național. (2) - Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de către președintele României, prin decret.
Conform Art. 12 sunt considerate teme de interes național:
- adoptarea unor măsuri privind reforma și strategia economică a țării. - adoptarea unor decizii politice cu privire la:
a. regimul general al proprietății publice și private;
b. organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;
c. organizarea generală a învățământului;
d. structura sistemului național de apărare, organizarea armatei, participarea forțelor armate la unele operațiuni internaționale;
e. încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaționale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;
f. integrarea României în structurile europene și euroatlantice;
g. regimul general al cultelor.
Referendumul este validat dacă participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.
Comentarii