Iohannis: Ziua Culturii Naționale ne găsește într-un moment de răscruce pentru viitorul României

Președintele Klaus Iohannis a transmis miercuri, de Ziua Culturii Naționale, că aceasta "ne găsește într-un moment de răscruce pentru viitorul României", iar "deciziile politice trebuie să aibă un corespondent în opțiunea colectivă".
"Ziua Culturii Naționale ne găsește într-un moment de răscruce pentru viitorul României. Am încredere că în construcția acestui viitor, pe care ni-l dorim sub semnul echilibrului și al prosperității, cultura va avea un rol esențial. Traversăm o perioadă marcată de reflecții asupra modului și a direcției în care dorim să evolueze țara noastră, a angajamentelor sale față de idealul european, față de partenerii și aliații săi din spațiul european și euroatlantic și, cel mai important, față de tinerele generații. Deciziile politice trebuie, așadar, să aibă un corespondent în opțiunea colectivă pentru o societate bazată pe valori autentice și performanță, pe integritate, educație și responsabilitate", a transmis Klaus Iohannis într-un mesaj.
El a mai adăugat că este fundamentală cultura pentru dezvoltarea unei națiuni, fiindcă definește ierarhia valorilor care ghidează societatea și care influențează destinele cetățenilor.
"Cultura academică și cultura democrației participative sunt deopotrivă esențiale pentru a susține dialogul, cunoașterea și cooperarea dintre instituții și oameni. Datorită idealurilor cărora elitele le-au dat glas în cultura română, țara noastră a putut renaște după război, realizând unitatea și modernizarea statală și a rezistat deceniilor de dictatură și totalitarism, recâștigându-și în mod liber și demn locul în Europa. În momentele fondatoare și decisive ale istoriei naționale, cultura a reprezentat forța care a inspirat solidaritatea întregului popor pentru îndeplinirea proiectelor importante pentru România", a continuat șeful statului.
De asemenea, el a completat că, dincolo de inevitabilele dificultăți, România are, inclusiv din perspectivă culturală, resurse umane valoroase, un potențial creativ recunoscut la nivel internațional, precum și o impresionantă moștenire a dialogului intercultural și a bunei conviețuiri, într-un spațiu al diversității culturale.
"În țara noastră, cultura este expresia sintezei înalte a tot ceea ce diferitele comunități etnice și lingvistice au împărtășit, au cultivat și au transmis de-a lungul generațiilor, ilustrând principiul european al unității în diversitate", consideră președintele Iohannis.
de Liviu 15 Ian 2025 16:37
“Lumea este scandalizată de îmbogățirea așa de repede a câtorva din cei ce au mai multă acțiune asupra guvernului țării ! Abuzurile și deșănțarea au fost denunțate de către președintele Consiliului de miniștri și de președintele Camerei legiuitoare. Și cu toate acestea, demoralizarea își urmează cursul, înfierații de opinia publică stau în capul departamentelor și în capul județelor și exemplul dat de sus s-a întins până în cele din urmă strate ale societății. „
(Mihai Eminescu < PROGRAM DE REFORME> în „Timpul”, VI, nr. 274, p.1, 6 decembrie,1881)
Orice asemănare cu situatia actuală din România nu-i deloc întâmplătoare. Luceafărul poeziei românești Mihai Eminescu s-a remarcat si prin activitatea sa de ziarist. După cum se stie, activitatea jurnalistică a lui Eminescu este legata în primul rând de ziarul "Timpul", organ al Partidului Conservator unde a publicat în perioada 1877 și 1883, iar între 1880-1881 a fost și redactor-șef, misiune de care era extrem de încântat, după cum el însuși mărturisea: „Partidul Conservator mi-a făcut onoarea de a-mi încredința direcțiunea politică a ziarului și am primit cu atât mai voios această sarcină, cu cât lupta dintre guvern și opoziție, în general, și în special activitatea pe terenul ziaristicii promite a fi, de acum înainte, mai roditoare“.
George Călinescu afirma, referindu-se la vocația de gazetar a lui Eminescu, că „este poate cel dintâi gânditor politic român care să-și sprijine doctrina pe economie“.
Iată un alt fragment dintr-un articol intitulat "ILUSTRAȚII ADMINISTRATIVE" publicat de Eminescu în ziarul Timpul din decembrie, 1877 care se potrivește perfect situației din România de astăzi: "Nu înțelegea nimenea atunci la noi, și abia acum au început să înțeleagă pe ici pe colea, că temeiul unui stat e munca, și nu legile. Nu înțelegea, asemenea, aproape nimeni că bogăția unui popor stă, nici în bani, ci iarăși în muncă.
Banul „reprezentează“ numai munca, nu este ea însăși, și, aducând bani mulți cu ciubărul într-o țară în care munca lipsește, vei ajunge să plătești o zi de lucru c-un napoleon, o pereche de cisme cu cinci, și-ncolo tot povestea veche, adică tot sărac, dovadă țările cu mine de aur din America. Căci dintre cel ce câștigă 10 și cheltuiește 11 și cel ce câștigă 2 și cheltuiește 1, acest din urmă e cel bogat, iar cel dintâi e sărac. Apoi se mai răspândise încă o părere greșită, care era, ba mai este încă aproape generală, că țara noastră e cumplit de bogată și că poți cheltui din greu, ea tot o să aibă de unde plăti. Nu-nțelegea nimeni că bogăția nu este în aer sau în pământ, ci în brațe și că, unde lipsesc brațele sau calitatea producției e proastă, nu poate fi nici vorbă măcar de țară bogată.
Deci în țară săracă am voit să introducem de-a gata toate formele civilizației apusene."
Si exemplele ar putea continua.
(Vezi: https://ro.wikisource.org/wiki/Icoane_vechi_%C8%99i_icoane_nou%C4%83)
de Irina 15 Ian 2025 16:40