Noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în ședința din 27 mai a.c. și înaintat Parlamentului României pentru dezbatere și aprobare, reprezintă principalul document de planificare a apărării și a fost realizată cu contribuția tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, a precizat joi consilierul prezidențial Ion Oprișor, după ce G4Media.ro a scris că  Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 – 2024, adoptată de CSAT săptămâna trecută și trimisă Parlamentului pentru adoptare, a eliminat aproape complet corupția din rândul amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților interne.

”Strategia acordă o importanță majoră componentei societale a securității naționale, bazate în special pe creșterea rezilienței și reducerea vulnerabilităților interne, inclusiv prin combaterea corupției, precum și pe buna funcționare a statului de drept și a democrației și pe consolidarea capacității administrative. Combaterea corupției în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese și până la riscul deturnării deciziilor luate de autoritățile statului, este abordată în mai multe secțiuni ale Strategiei (de exemplu la punctele 142, 146, 150 și 157)”, explică Oprișor.

În noua Strategie, ”fenomenul corupției nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, așa cum era menționat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenție, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate”, mai spune consilierul prezidențială, adăugând că Strategia reiterează atașamentul României față de statul de drept.

De asemenea, Strategia implică lupta anticorupție pentru realizarea obiectivelor naționale de securitate, din perspectivă internă, care vizează buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept, înlăturarea deficiențelor care afectează buna guvernare, precum și prevenirea și combaterea infracționalității de toate felurile.

În elaborarea Strategiei s-a avut în atenție respectarea prevederilor constituționale și ale legilor în vigoare, precum și a deciziilor Curții Constituționale a României, în baza cărora serviciile de informații nu trebuie să participe la obținerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală.În prezent, este încă în vigoare Strategia Națională Anticorupție, elaborată de către Ministerul Justiției, care își încheie valabilitatea în acest an, mai explică Oprișor.

După aprobarea de către Parlamentul României a noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, toate instituțiile publice cu atribuții în domeniul securității naționale vor elabora strategiile sectoriale specifice domeniului lor de activitate, inclusiv Strategia anticorupție, în cadrul cărora vor fi detaliate obiectivele, responsabilitățile și direcțiile concrete de acțiune.

”În viziunea președintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupție trebuie continuată fără rezerve, concomitent cu promovarea la nivelul societății a valorilor fundamentale care stau la baza creării unei culturi a integrității în zona publică, pentru că doar în acest fel vor putea fi eradicate cauzele care stau la baza fenomenului corupției”, afirmă consilierul prezidențial.