Istoricul Dennis Deletant, despre actuala ofertă politică din România – „Oferta e nulă"

PRESShub a vorbit cu istoricul Dennis Deletant, despre trecutul de dată recentă al României, despre uriașa dramă colectivă trăită de români în timpul dictaturii comuniste, dramă ale cărei efecte, susține istoricul, se simt și astăzi.
Istoricul Dennis Deletant și-a lansat săptămâna trecută la Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), în contextul unui eveniment organizat de Facultatea de Istorie și Științe Politice UOC și de Institutul pentru Studii la Marea Neagră, volumul „România 1916-1941. O istorie politică” (Editura Humanitas, 2024), iar ulterior lansării de carte a susținut conferința cu „Semnificația loviturii de stat de la 23 august 1944”.
După eveniment, Ada Codău de la PRESShub a vorbit cu Dennis Deletant, despre trecutul de dată recentă al României, despre uriașa dramă colectivă trăită de români în timpul dictaturii comuniste, dramă ale cărei efecte, susține istoricul, se simt și astăzi, despre istoriografia românească, încă tributară unor abordări naționaliste, edulcorate, dar și despre rolul pe care l-au avut disidenți precum Doina Cornea în epocă.
Dennis Deletant este profesor emerit la School of Slavonic and East European Studies, University College of London și Woodrow Wilson Public Policy Fellow, iar, din acest an, Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius și, totodată, președinte onorific al Institutului pentru Studii la Marea Neagră din cadrul UOC.
Ada Codău: Într-un articol apărut în The Times, pe 8 octombrie 1988, vă refereați la România acelor vremuri ca la „ținutul unde a murit speranța”. Cum vi se pare România de astăzi? De unde vine speranța, dacă vine?
Dennis Deletant: Speranța vine, cred eu, din faptul că s-au făcut atâția pași revoluționari. Și când spun revoluționari, vreau să spun că a fost într-adevăr o revoluție în România, deși unii contestă acest fapt. Dacă ne gândim numai la faptul că există un sistem pluripartidist în România, că românii au voie să călătorească, să aibă la ei un pașaport, că s-a abolit legislația privind avorturile în România, că există o economie de piață, că România face parte, acum, din două alianțe foarte importante, și anume NATO și Uniunea Europeană… Deci România a trecut dintr-o stare de incertitudine, pentru că, după căderea lui Ceaușescu, atunci, imediat, era o mare doză de incertitudine, la o atmosferă de certitudine care e garantată de NATO și de aderarea la Uniunea Europeană.
A.C.: România v-a interesat din punct de vedere istoric. Ați vrut să înțelegeți cum suportă un popor latin o ideologie comunistă. Privind retrospectiv, cum credeți că s-au raportat românii la această ideologie? În ce măsură a fost o coabitare din convingere cu ideologia și în ce măsură a fost o uriașă tragedie colectivă, o tăcere apăsătoare, indusă de teamă?
Dennis Deletant: A fost mai degrabă o dramă colectivă, pentru că regimul comunist s-a impus aici. Poporul nu a avut dreptul de a se exprima într-un mod democratic și sistemul impus de către Uniunea Sovietică a făcut ca românii să trebuiască să se îndrepte spre Moscova, în loc să se îndrepte spre Occident, spre Paris, Washington sau Londra. Și asta, bineînțeles, a schimbat istoria românilor după cel de-Al Doilea Război Mondial.
A.C.: Se simt și astăzi efectele acestei drame colective?
Dennis Deletant: Încă se simt, pentru că la anumiți oameni mai în vârstă mai există această nostalgie a trecutului – din cauza unei ignoranțe – a ce ar fi putut să fie, dacă exista un sistem democrat ca cel care a reușit, aș spune, în alte țări din Europa Centrală, din Europa Occidentală.
De exemplu, România avea, în anii ’30, o dezvoltare, un produs național brut egal cu cel al Greciei. Potrivit unui raport făcut de Banca Mondială în anii ’70, comparând aceste două economii care aveau aceași dezvoltare în anii ’30, Grecia avansase de șapte ori mai mult decât România. Deci, produsul național brut al Greciei era de șapte ori mai mare decât cel al României, pornind din același punct. Asta arată efectele dezvoltării economice. A fost o dezvoltare economică în România, dar a fost una impusă de un singur partid și, în realitate, gestionarea economiei a fost dezastroasă, din cauza politicii lui Nicolae Ceaușescu, care n-a fost deloc flexibil în materie de economie și a continuat să investească într-o economie, de fapt, falimentară în anii ’70-’80.
Citiți continuarea pe PRESShub.ro.
Comentarii