Klaus Iohannis a apreciat "în mod deosebit" mesajul de unitate a Uniunii Europene și de consolidare a proiectului european transmis de către președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker.

În comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale este salutat faptul că viziunea Comisiei Europene - aceea a unei Uniuni mai puternice - e "în deplină concordanță" cu poziția exprimată în mod repetat de către șeful statului.

România rămâne "un partener profund atașat ideii europene și pe deplin implicat în eforturile de avansare a integrării, într-o formulă de unitate și coeziune, fără fragmentări în rândul statelor membre. Este angajamentul ferm al țării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european, ca obiectiv strategic", a comunicat Klaus Iohannis.

Cum era normal, el a salutat propunerea lui Juncker de organizare a unei reuniuni a Consiliului European în orașul său natal, Sibiu, pe 30 martie 2019. 

De asemenea, Iohannis a apreciat reiterarea sprijinului Comisiei Europene pentru aderarea României la Spațiul Schengen, dar și propunerea referitoare la crearea unui instrument de sprijin pentru țările membre ale Uniunii care aderă la Zona Euro.

Premierul Mihai Tudose a avut și el un scurt mesaj, la începutul ședinței de Guvern, în care s-a referit la mesajul președintelui Consiliului European. În realitate, Jean-Claude Juncker e șeful Comisiei Europene.

"Vreau să remarc astăzi și să felicit toți membrii Guvernului și pe toții românii, practic, care au făcut posibil ca în mesajul de astăzi, în mesajul anual al președintelui Consiliului European. Domnul Jean-Claude Juncker a făcut referire la România și numai pozitiv. E un mesaj, e prima dată când Comisia Europeană nu ne critică, ci apreciază demersurile pe care le-am făcut noi cu toții. România e eroina acestei povești", a spus șeful Executivului.

MAE va avea abia joi o reacție, în cadrul unei conferințe a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

România, printre "statele re-fondatoare" ale UE

O reacție mult mai consistentă a avut fostul premier Dacian Cioloș.

România are acum șansa istorică de a fi unul dintre "statele re-fondatoare" ale UE, a scris Cioloș pe Facebook, subliniind că, prin propunerea găzduirii summitului special al Uniunii la Sibiu, românii sunt chemați să dea tonul.

"Este o oportunitate imensă pentru țara noastră și în același timp, un mesaj de responsabilitate. După jumătate de veac de comunism, după o tranziție incompletă, suntem chemați să ne depășim complexul de periferie și să ne asumăm fără echivoc viitorul UE, să punem cărămizi la construcția acestuia nu să dăm cu pietre de pe margine. Aceasta este adevărata miză: România noastră, dar în același timp europeană. Nu salvarea corupților, nu ultimele zbateri ale unei părți a clasei politice eșuate în #mocirla tranziției trebuie să ne preocupe. Miza este o Românie cu destin curat, o Românie activă, care promovează valorile și principiile europene pe care le apără inclusiv în stradă, o Românie care construiește Europa și se refondează ca stat modern",

a afirmat fostul comisar european pentru Agricultură.

Reacții din Parlament

Întrebat de summitul de la Sibiu, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că nu știe "dacă e cea mai importantă informație din discurs".

El a apreciat "propunerile istorice" ale lui Juncker, subliniind că președintele CE a înțeles "supărările cetățenilor europeni din estul Europei".

Dragnea și-a exprimat convingerea că România va adera la Schengen până în 2019.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a remarcat "abordarea favorabilă" României în privința aderării la spațiul Schengen, Juncker cunoscând mai bine decât alții realitățile din țara noastră.

El s-a folosit de întrebările jurnaliștilor privind #SOTEU pentru a se reveni din nou la "derapajele" privind modul de funcționare a unor instituții fundamentale ale statului.

"Într-o perioadă în care vedem câte derapaje grave sunt de la modul în care ar fi trebuit să funcționeze instituții fundamentale ale statului, în momentul în care vedem cum a funcționat sistemul paralel de putere, aceste lucruri trebuie fără îndoială corectate și să ne dăm toată osteneala pentru a aduce România la normalitate, la democrația autentică și libertate", a susținut Tăriceanu, citat de Agerpres.

"Nicio surpriză"

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Gabriela Crețu, a declarat pentru EurActiv că discursul lui Juncker a fost "în perfectă concordanță" cu ceea ce deja a spus în fața Parlamentului României acum câteva luni: "Nicio surpriză".

În ceea ce privește aderarea la Schengen, Crețu a subliniat că România trebuie să fie atentă, deoarece ne aflăm în plin proces de reformare "masivă" a regulilor Schengen.

Trebuie să participăm la acest proces "pentru a nu avea surpriza că vom adera la un spațiu de libertate care nu mai există".

Gabriela Crețu (PSD) a mai spus că este binevenită și referirea la vaccinare.

Aderarea la Zona Euro, decizie internă asumată

Roberta Anastase (PNL), vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților, a declarat pentru EurActiv că discursul asumă "într-un mod pragmatic viitorul UE".

"Vorbim de o foaie de parcurs care trebuie implementată și discutăm de Uniunea Europeană post-Brexit, o UE unită, puternică", a spus Anastase.

Din perspectiva României "un element extrem de important este cel legat de aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, Juncker afirmând foarte clar că locul României e acolo, un subiect important pe care președintele Comisiei Europene îl repune pe tapet și e un lucru așteptat de foarte mult timp de România", a mai spus deputata PNL.

Roberta Anastase a subliniat și importanța propunerii ca summitul special din 2019 să fie organizat la Sibiu, ceea ce presupune din partea României "o pregătire foarte serioasă a Președinției".

În ceea ce privește aderarea la Zona Europa, deputata PNL crede că "e o decizie internă, în primul rând, și asumată".

"Eu nu am văzut lideri politici guvernamentali din România să discute și să-și asume niciun termen. Dincolo de politica europeană, vorbim de o politică internă care trebuie să fie ghidată după anumite obiective. În politica PSD nu am remarcat acest obiectiv, am remarcat alte lucruri",

a afirmat Roberta Anastase.

România - ancoră a europenității în regiune

Viceliderul grupului Uniunii Salvați România de la Camera Deputaților, Cristian Ghinea, a salutat și el propunerea de organizare la Sibiu a unui summit UE, adăugând că USR își dorește ca țara noastră să fie ''o ancoră a europenității în această regiune''.

"A făcut mai multe declarații domnul Juncker, unele foarte importante, vorbind de o relansare de fapt a proiectului european. Noi salutăm, suntem partidul cel mai pro-european, partidul care vrem să ținem aproape de motorul franco-german al Uniunii Europene și vrem ca România să fie o ancoră a europenității în această regiune. Salutăm tot ce a spus domnul Juncker astăzi", a spus Ghinea, la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.

La rândul său, președinta Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților, Biro Rozalia-Ibolya, a declarat pentru Agerpres că organizarea unui summit UE în orașul Sibiu dă posibilitatea României de a-și exprima poziția legată de viitorul Uniunii.

"Consider că orice posibilitate ca România să aibă un glas care este auzit și este luat în considerare și este, cu un procent oarecare, factor de a influența decizia, este binevenită, iar noi, la rândul nostru, va trebui să folosim fiecare structură existentă și Comisia de politică externă (de la Camera Deputaților - n.r.), pentru a clarifica poziția României și a clarifica acele oportunități de care putem să ne folosim, în sensul bun al cuvântului, pentru o Europă unită și pentru ca această Europă unită să poată să aibă o legătură sau un parteneriat corespunzător cu Marea Britanie și după Brexit", a spus Biro Rozalia (ALDE).

Alegerea Sibiului, deloc întâmplătoare

Prefectul de Sibiu, Lucian Radu, consideră că nu este întâmplătoare propunerea ca orașul Sibiu să găzduiască un summit al UE la o zi după Brexit, la 30 martie 2019, pentru a discuta despre viitorul blocului comunitar.

"Consider că alegerea orașului care va găzdui acest summit extraordinar nu este întâmplătoare. Sibiul se bucură de o reputație excelentă, fiind recunoscut drept un veritabil etalon al armoniei în contextul multicultural, multietnic și multireligios existent aici de atâtea veacuri", a declarat, pentru Agerpres, prefectul județului Sibiu, Lucian Radu.

Reacțiile europarlamentarilor

Eurodeputații români au reacționat mult mai rapid pe rețele de socializare sau prin comunicate de presă.

Au fost și trei europarlamentari români care au luat cuvântul în plenul de la Strasbourg, după discursul lui Juncker. Unul dintre ei, Csaba Sogor (UDMR), a folosit însă prilejul pentru a critica modul în care România își tratează minoritățile, pornind de la cazul liceului catolic din Târgu-Mureș.

Intervenție Csaba Sogor (UDMR, PPE):

Intervenție Adina Vălean (PNL, PPE):

Intervenție Victor Boștinaru (UDMR, PPE):

Nou proiect de țară

Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi a apreciat, într-un comunicat de presă, că "summitul de la Sibiu va fi startul unui nou proiect de țară și aici există o responsabilitate comună a partidelor de la noi, să gândească și să urmărească aplicarea cu mai bună judecată și în cicluri mai largi de guvernare, a direcțiilor din acest nou proiect de țară". (Detalii, aici)

Ca de obicei, cel mai activ pe rețelele de socializare a fost purtătorul de cuvânt al PE, Siegfried Mureșan. În postările sale, el a lansat și critici la adresa guvernanților de la București:

"Prim-ministrul Mihai Tudose afirmă, cu privire la discursul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind starea Uniunii Europene, că este prima dată când Comisia Europeană nu ne critică. Afirmația este copilărească și falsă în același timp. Domnule prim-ministru, mai bine spuneți-ne când vom îndeplini criteriile pentru aderarea la zona euro; cum stați cu pregătirile pentru președinția română a Consiliului Uniunii Europene; cum veți pune toată România pe harta Uniunii Europene în timpul președinției române a UE (2019), nu doar Palatul Parlamentului; cum asigurați buna funcționare a statului de drept în România; ce părere aveți despre viitorul bugetului european și supraviețuirea politicii de coeziune?".